Anasazii razboinicii falezelor

Cercetari de ultima ora au scos la iveala o informatie care arunca o lumina noua asupra anasazilor: se pare ca acestia erau canibali sau cel putin practicau o forma apropiata de canibalism. Urme de incendieri au fost descoperite si pe valea El Morro. Se spune ca localnicii si-ar fi abandonat la un moment dat platoul din cauza unei perioade secetoase prelungite, care ar fi durat mai bine de 30 de ani.

Anasazii credeau ca zeii si-au intors fata de la ei si, cum paman­turile pe care locuiau apartineau in fapt zeilor, asadar fusesera bleste­mate, le-au abandonat pur si simplu. Aceasta teorie este imbratisata de mai multi oameni de stiinta care au remarcat ca, incepand de pe la anul 1200 d.Hr., aspectul cladirilor con­strui­te de anasazi s-a schimbat radical. Mai exact, a disparut camera rituala kiva, ceea ce inseamna ca in­di­enii si-au abandonat propriile prac­tici religioase in favoarea altora.

• Cum îi sprijinim pe cei care au pierdut pe cineva drag ori sunt la final de…
• Gardieni, creatori și simboluri ale puterii: Dragonii nu au fost întotdeauna personaje negative

Pen­tru ca zeii nu-i mai ascultau de cateva zeci de ani, anasazii si-au schimbat zeii. Unde au disparut indienii anasazi? Populatiile pueblos nu accepta punctul de vedere al istoricilor, conform caruia conflictele interne si razboaiele violente i-ar fi determinat pe anasazi sa-si paraseasca asezarile din campie si sa se refugieze in cetatile fortificate. Pueblos considera ca nu a fost vorba despre un abandon, ci despre o mi­gra­tie – proces care le defineste de atunci intreaga cultura. Schimbarile clima­tice si sociale i-ar fi facut pe stra­mosii lor sa paraseasca zonele mai joase pentru a se muta in altele, mai protejate, spun ei.

De aici si pana la a accepta ca exodul stramo­silor ar fi fost generat de raz­boa­ie sangeroase si chiar fratricide e cale lunga. „Empatia este o atitudine nobila, dar nu are nici o legatura cu stiinta. Din pacate, mitologia hopi e plina de istorii ale conflictelor si razboaielor, iar unele se refera clar la bataliile din perioada 1250-1540“, precizeaza Steven LeBlanc. Pana la urma, un fapt de necontestat (demonstrat de vestigiile descoperite de arheologi) este ca anasazii si-au parasit brusc locurile de bastina fara a se mai intoarce vreo­da­ta: au evacuat in graba Tinutul celor patru colturi, disparand si de pe continentul american, si din istoria lumii.

Ruinele de la Cliff Palace par suspendate in aer, ca si cum cineva le-ar fi proiectat jumatate in Cer, juma­tate pe Pamant. Un univers pietrificat, animat doar de fuioarele de nisip pe care le ridica in aer vantul cald. Incepand de prin anii ’70, oamenii de stiinta tot incearca sa descopere secretele indienilor anasazi, misteriosii arhitecti ai unor constructii monumentale considerate de Steven LeBlanc, directorul Muzeului Peabody de la Harvard, Massachusetts, „una dintre cele mai mari enigme ale antropologiei americane“. Pentru indienii navajo, anasazii reprezentau „dusmanul ancestral“; in zilele noastre, descendentii anasazilor sunt populatiile pueblos (zuni, taos, hopi), care ocupa exact aceleasi faleze unde stramosii lor locuiau in urma cu 1.000 de ani.

Nimeni nu stie insa de unde au aparut anasazii si nici in ce imprejurari au disparut. Ca si cum zeii insisi ar fi adus acest popor de undeva si tot ei l-ar fi luat inapoi. Chaco Canyon, valea luptatorilor In imensa vale a canionului Chaco, traversata de linia sinuoasa a raului Chaco Wash, s-au gasit cele mai multe vestigii ramase de pe vremea anasazilor.

Pe o raza de circa 20 de kilometri, au fost descoperite 13 asezari mari si nume­roase altele mici, cea mai veche da­tand de pe la anii 300 d.Hr. Intre secolele al IV-lea si al XVI-lea d.Hr., mai multe comunitati de anasazi ocupau un imens teritoriu (delimitat de statele Utah, New Mexico, Arizona si Colorado din ziua de astazi), perioada lor de glorie fiind cuprinsa intre anii 1000-1150, cand marile asezari au fost locuite de zeci de mii de oameni.

Cea mai importan­ta dintre acestea, Pueblo Bonito (Satul Frumos), situata la nord de New Mexico, apartinea ramurii chaco a anasazilor. Pentru a-si construi asezarile labirintice, chaco s-au inspirat din arhitecturile Mogollon si Hohokam, doua culturi preistorice care au exercitat o influenta puternica asupra lor. Asa au aparut, de exem­plu, celebrele incaperi subterane numi­te kiva, loc de desfasurare a unor ceremonialuri rituale secrete.

Intrarea in kiva se facea prin acoperis, printr-un orificiu denumit sipapu – originea vietii, in credinta anasazilor. Cea mai cunoscuta kiva se numeste Casa Rinconada si are diametrul de 20 de metri. Interesant este faptul ca ea nu face parte din ansamblul clasic de locuit, ci a fost ridicata la o oarecare distanta de vatra comunitatii, pe un deal. Constructorii anasazi par sa fi fost foarte rigurosi: cele doua porti, in forma de T, sunt perfect aliniate pe directia nord-sud.