Zorii Unirii se ivesc la Chisinau

Revolutia si razboiul fisureaza edificiul tot mai subred al vastului imperiu. Moldovenii din Basarabia, supusi, de la anexarea din 1812, unui samavolnic proces de rusificare, se agita, se aduna, se organizeaza. Pentru ei nu exista decat un singur vis si o singura solutie. La 28 mai 1917, Alexe Mateevici, autorul miscatorului poem Limba noastra, afirma raspicat: „Suntem moldoveni, fii ai vechii Moldove, insa facem parte din marele popor roman, asezat in Romania, Transilvania, Bucovina. Fratii nostri isi zic romani. Asa sa ne zicem si noi.“

Primii care se pun in miscare sunt invatatorii, iar apoi studentii, care se intrunesc in doua congrese. Intelectualitatea este hotarata sa indrume poporul pe calea unirii cu Romania. Liderii miscarii unioniste sunt Ion Inculet, Pantelimon Halippa, Pan. Erhan, Ion Pelivan, Vasile Stroescu si Stefan Ciobanu. Din motive tactice, pentru a nu leza momen­tan susceptibilitatile Rusiei, se vizeaza doar autonomia nationala si teritoriala a Basarabiei.

• Chimistul care a scris ISTORIE şi a ajuns să fie victima propriului succes
• Cum au ajuns „ghosting”, „gaslighting” și „narcisic” să ne organizeze viața emoțională

Revolutia bolsevica din octombrie 1917 da, paradoxal, imbold si justificare miscarii de emancipare a basarabenilor. Lenin recunoaste dreptul tuturor popoarelor la autodeterminare, mergand pana la separarea lor de statul rus. Unionistii profita si, la 21 noiembrie, la Chisinau, se inaugureaza Sfatul Tarii, sub presedintia lui Ion Inculet. Cateva zile mai tarziu, la 2 decembrie, Basarabia se proclama Republica Democratica Federativa Moldoveneasca – o etapa tranzitorie, menita sa menajeze temerile minoritatii rusofone.

La 24 ianuarie 1918, proaspa­ta republica isi proclama independenta. Mai apoi, Romania isi traieste clipa de tragedie: izolata si parasita de catre aliati, ea se vede nevoita sa incheie, la Buftea, o pace umilitoare cu Puterile Centrale: Germania si Austro-Ungaria. Dar zorii reintregirii vin pe neasteptate de dincolo de Prut. Intrata din nou in razboi pentru a dezrobi Ardealul, Romania isi vede fratii intinzandu-si mainile catre ea, pentru a se regasi dupa 106 ani de despartire: la 27 martie 1918, Sfatul Tarii adopta, la Chisinau, cu 87 de voturi pentru, 3 contra si 36 de abtineri, hotararea care consfinteste Unirea Basa­rabiei cu Romania.

Se proclama, „de azi inainte si pentru totdeauna, unirea cu mama sa, Romania.“ La randul sau, Ferdinand I, in telegrama trimisa Sfatului Tarii, afirma: „Un vis frumos a fost infaptuit.“ Vitregia timpurilor si nimicnicia oa­me­nilor, in primul rand a celor poli­tici, au facut ca acest vis frumos sa nu dureze decat 22 de ani. La 28 iunie 1940, Romania cedeaza in fata ultimatu­mului sovietic, renuntand la Basarabia si Buco­vina de Nord fara a trage macar un cartus. Un act de lasitate care va fi judecat de istorie si de moldovenii insisi, abandonati colosului rosu de la Rasarit.