Comportamentul social, explicat cu ajutorul Titanicului

In noaptea de 14 aprilie 1912, in Oceanul Atlantic, in urma
scufundarii
Titanicului din cauza coliziunii cu un iceberg, si-au pierdut
viata 1.517 persoane. Trei ani mai tarziu, pe 17 mai 1915, in
timpul Primului Razboi Mondial, transatlanticul britanic Lusitania,
in atacat de un scufundator al marinei germane, s-a dus la fund
luand cu el 1.198 persoane.

Aceste doua tragedii maritime au fost analizate de cercetatorii de
la Universitatea din Zurich si Politehnica din Queensland, pentru a
vedea cum circumstante diferite pot influenta comportamentul uman
in situatii extreme si nivelul de conformare a persoanelor la
normele sociale acceptate la acea vreme.

• Urmele unei epave misterioase au ieșit la suprafață pe nisipurile unei insule din Carolina de Nord
• Țipi la animalele tale de companie? Un nou studiu arată care sunt efectele pe termen lung…

Confruntarea a fost facuta posibila de faptul ca cele doua tragedii
au survenit la distanta mica in timp, intr-un context in care
normele sociale puteau fi considerate unifome si au privit doua
populati de pasageri foarte asemanatoare din punct de vedere
socio-demografic si socio-economic. Chiar si procentul
supravietuitorilor a fost similar, de circa 30% in ambele
tragedii.

Nava Lusitania s-a scufundat la 18 minute dupa atac si cei care
s-au salvat au fost preponderent pasageri barbati cu varsta
cuprinsa intre 16 si 35 de ani. Titanicul, in schimb, s-a scufundat
dupa 2 ore si 40 de minute, iar cei care s-au salvat au fost mai
ales femei si copii, pierind in principal barbati, sau adulti fara
copii. In ambele situatii, capitanii au impartit instructiuni
pentru a garanta mai intai salvarea femeilor si a copiilor, iar
tipologia persoanelor imbarcate pe ambele nave era in esenta
similara.

Potrivit autorilor studiului, diferenta semnificativa trebuie pusa
pe seama presiunii exercitate de factorul-timp, care poate
influenta in mod determinant comportamentul uman in situatii extreme in care
se afla in joc supravietuirea. In circumstante in care timpul
disponibil este foarte scurt, cum a fost cazul cu Lusitania,
instinctul
de a fugi domina literalmente comportamentul initial; acesta
este blocat si depasit de un comportament pro-social doar atunci
cand creierul are timp sa-si regaseasca o situatie de
homeostaza.

Sursa: Le Scienze

CITESTE SI:

• TOP 10 cele
  mai costisitoare accidente din istorie
• Vaporul dintre veacuri
• Titanicul,
  motiv de spionaj in timpul Razboiului Rece