Prima pagină Maratoanele Descopera Descoperă istoria românilor

Scurta istorie a Franc-Masoneriei romanesti (II): Franc-masonii, artizanii Romaniei Mari

Marc Ulieriu | 12.14.2009 | ● Vizualizări: 11497
Scurta istorie a Franc-Masoneriei romanesti (II): Franc-masonii, artizanii Romaniei Mari     franc-masonerie, masonerie, istoria masoneriei in romania, nasterea masoneriei, zidari, constructori de catedrale, evul mediu, templieri, societati secrete, enigme, istoria romanilor, istoria masoneriei in romania, romania mare + zoom
Galerie foto (5)

Sfarsitul secolului al XVIII-lea aduce peste Europa un adevarat val de represiuni/masuri anti-masonice: ca urmare a succeselor, dar si a exceselor Marii Revolutii Franceze de la 1789, revolutie atribuita Marelui Orient al Frantei (infiintat la Paris in 1773), functionarea lojilor masonice este interzisa, rand pe rand, in Rusia, Polonia si (la 6 iulie 1795, prin decret al imparatului Francisc al II-lea) in intreg imperiul habsburgic (inclusiv Ungaria si Transilvania). Pe cale de consecinta, si lucrarea masonica din cele doua principate dunarene cunoaste o miscare de reflux; o repliere pe pozitii “de asteptare”.

Citeste aici prima parte a articolului,pentru a afla cum a aparut Franc-Masoneria in TarileRomane.

Dar, ca "societate universala" - cum, intre timp, devenise -Franc-Masoneria se vadeste a fi un vast, complex si subtil sistemde vase comunicante: presiunea exercitata intr-o parte nu va facedecat sa ridice nivelul in partea opusa… Astfel, ajus imparat altuturor francezilor, Napoleon a intuit rapidimportanta Franc-Masoneriei: pe care a redesteptat-o, indemnandu-simaresalii si generalii sa se lase initiati - dar avand totodatagrija sa controleze Marele Orient al Frantei printr-un om deincredere (principele Regis de Cambaceres, duce de Parma siarhicancelar al Imperiului, "uns" Mare Maestru al Ordinului).



Din Franc-Masoneria oficiala - aservita, de Napoleon,intereselor Statului - se desprinde, foarte repede, unordin masonic revolutionar: care, adaptand la noua situatielozincile (ca si mijloacele de actiune) iacobine, instruindu-siadeptii in loji strict secrete, ce profesau un necrutator cult allibertatii, isi propune dezlantuirea unor insurectii militare sinationale in mai toate tarile din Europa si AmericaLatina. Spania si Portugalia, dimpreuna cu coloniile lorde peste Atlantic, statele italiene, Germania, Ungaria, Imperiulotoman - iata "tintele" urmarite de membrii acestui ordin care, infunctie de "specificul locului", adopta diverse denumiri si formede actiune: carbonari in statele italiene,eteristi in Imperiul Otoman etc.

Philike-Hetairia, dupa numele ei grecesc (adica "Uniuneaamicala" sau "Asociatia prietenilor"), Eteria reprezintapunctul in care destinul istoric al Tarilor Romane intersecteaza,din nou, Franc-Masoneria… Chiar daca, initial, nu era desorginte masonica, "Eteria a luat forma lojilor masonice si le-aimprumutat ritualul, fiind de fapt - asa cum n-a incetat sa afirmecancelarul imperial al Austriei, principele de Metternich, ca silegitimistul francez contele de Salaberry - o veriga in lantulmasonic revolutionar".

Eteria era, ca sa zic asa, un proiect in trei etape:

  1. ridicarea la lupta a tuturor popoarelor crestine din Imperiulotoman,
  2. alungarea turcilor din Peninsula Balcanica (chiar si dinAnatolia)
  3. si re-constituirea Imperiului bizantin - in care urmau a fiincluse si Tarile Romane, desi acestea nu fusesera, vreodata, subdominatie bizantina…

Era nu numai un proiect megaloman, fara sanse reale de reusita,ci si unul realmente sovin - dezavuat categoric de Tudor Vladimirescu, atuncicand i-a inteles adevaratele resorturi.

Dezastruoasa - la noi - sub aspect militar, cat si in privintaraporturilor cu populatia, Eteria a avut castig de cauza inGrecia: care, in 1829, reuseste sa-si proclame independenta fata deInalta Poarta - la luptele anti-otomane participand,alaturi de greci, si numerori aromani traitori in peninsula…Aceasta ar putea fi o prima "bila alba" de acordat Eteriei; maisunt cu putinta inca doua.

Dincolo de tot ce i se poate - pe drept cuvant - imputa, Eteriase constituie, potrivit lui Dan A. Lazarescu, in "cea dintaiactivitate masonica pe scara mare desfasurata in Tarile Romane inprimul sfert de secol" al XIX-lea - la Eterie, ca si la lojile (detip masonic) care au pregatit-o, raliindu-se nu putini dintreboierii, intelectualii si negutatorii autohtoni.

In sfarsit, zice acelasi distins istoric, "Printr-un concurs deimprejurari, la care eteristii par a nu se fi gandit nici macar oclipa, in loc ca Tarile Romane sa fie incorporate inImperiul bizantin, conceput si condus de fanarioti, sau sa fieintegrate imparatiei tarului Alexandru I, ele au avut neasteptatulsi fericitul prilej de a se elibera definitiv de apasatoarea carmuire fanariota (…), in vara anului1822, prin stradaniile incununate de succes ale lui Metternich siale lordului Strangford, ambasadorul Angliei la Istanbul"… Or, unasemenea "prilej" nu putea fi creat si, mai ales, fructificat fara"deschiderile" europene practicate (sau numai ocazionate) departiciparea romaneasca la Eterie.

Efervescenta deosebita a lucrarilor masonice pe teritoriulromanesc, in cele aproape trei decenii scurse intre jertfa de sinea Vladimirescului si inflacarata ridicare de la 1848, nu ingaduieacestui prea succint compendiu sa consemneze atatea si atatea nume- ale unor personalitati care, in masuri diferite, dar animate deacelasi crez, s-au ilustrat deopotriva in politica si diplomatie,in literatura si arte, in stiinte si tehnica; sa retina atateaamanunte - care de care mai interesante, mai spectaculoase, maisemnificative! "Poate ca nici o alta epoca nu a fostilustrata de un numar atat de mare de Frati" - afirmaistoricul Horia Nestorescu-Balcesti. "Nu cred ca gresesc prea multdaca spun ca a fost o generatie de masoni. Este mult maiusor sa spui cine n-a fost mason la '48 decat sa intocmesti o listaa acestora. Crescuti in societatile secrete, literare simasonice, de la Bucuresti, Iasi, Brasov, Chisinau si Cernauti,"pasoptistii" s-au desavarsit in lojile pariziene ca Les disciplesde St. Vincent de Paul, Rose du parfait silence, Athenee desEtrangers, Fraternite des peuples. Aici se nasc si ideile deunitate europeana, precum Statele Unite aleEuropei, ideal deopotriva al lui Giuseppe Mazzini, NicolaeBalcescu sau Kossuth Lajos".

Si, pentru ca tot veni vorba de Balcescu, sa reluam - si pentruuzul cititorilor acestei "scurte istorii" - celebra sa(auto)caracterizare: "Revolutia romana de la 1848 n-a fost unfenomen neregulat, efemer, fara trecut si viitor, fara alta cauzadecat vointa intamplatoare a unei minoritati sau miscare generalaeuropeana. Revolutia generala fu ocazia, iar nu cauza revolutieiromane. Cauza ei se pierde in zilele veacurilor, Uneltitorii eisunt 18 veacuri de trude, suferinte si lucrare a poporului romanasupra lui insusi". Sa retina, mai ales cititorul tanar, aceastaultima sintagma: lucrare a poporului roman asupra luiinsusi.

"Daca principele Alexandru Ioan I afost sau nu mason nu mai are nici o relevanta" - spune istoriculcitat mai sus -, "atat timp cat toti colaboratorii sai, toti ceicare l-au inspirat si au realizat marile lui reforme, au fostmasoni".

Cuvinte similare se pot rosti si despre epoca imediat urmatoare:"Este epoca in care lojile prolifereaza pana in cele mai miciorase. Este epoca Renasterii Nationale - rod, peste decenii, alsamantei aruncata de generatia pasoptista. Sub regeleCarol, nu mai putin de 12 din cei 19 prim-ministri au fostmasoni, ca si foarte numerosi alti oameni politici". Inacest climat, Franc-Masoneria romana "a putut sa treaca de lastadiul faramitarii in obediente straine la cel de MareLoja Nationala - Putere unica si suverana. (…). Un ofiteral Armatei Regale, capitanul Constantin Moroiu - nepot alprofesorului franc-mason de la Colegiul National "Sf. Sava"Costache Moroiu, pionier al invatamantului national -, reuneste ceamai mare parte a lojilor romanesti aflate, pana atunci, inobediente straine: franceza, italiana, germana, portugheza etc. si,la 8/20 septembrie 1880, constituie Marea Loja NationalaRomana".

Un alt mare - si ultim - moment care trebuie consemnat aici esterecunoasterea, ca entitate statala, a ceea ce s-a numitRomania Mare… Ii dam, inca o data, cuvantul lui Dan A.Lazarescu: "Sosit la Paris in luna ianuarie 1919, ca sa-si sustinacu inversunare spiritul si litera tratatului secret de aliantaincheiat cu cele patru puteri ale Antantei la data de 4/17 august1916", tratat prin care i se recunosteau Romaniei drepturileimprescriptibile asupra tuturor teritoriilor locuite de Romani, IonI.C. Bratianu (care nu era mason) "s-a aflat in fata Celor PatruMari care, toti, apartineau ordinului masonic: presedinteleStatelor Unite ale Americii, Woodrow Wilson, primul-ministrubritanic, David Lloyd George, primul-ministru al Frantei, GeorgesClemenceau, si primul-ministru al Italiei, Orlando. Exasperat desicanele suferite in timpul discutiilor, Ion I.C. Bratianu (…) s-ainapoiat la Bucuresti si l-a sfatuit pe regele Ferdinand sa trimitala Conferinta pacii un prim-ministru ardelean care sa apartinamasoneriei. Iuliu Maniu refuzand aceasta sarcina, din pricinaapartenentei sale la confesiunea greco-catolica, l-a propus caprim-ministru pe dr. Alexandru Vaida-Voevod, care fusesesfatuit de Bratianu sa se afilieze, inca din primavara anului 1919,la loja de intelectuali "Ernest Renan", cu sediul chiar la MareleOrient al Frantei (…), impreuna cu colaboratorii saiapropiati (Caius Brediceanu, Voicu Nitescu, Traian Vuia, MihaiSerban, Gheorghe Crisan).

Numit presedinte al Consiliului de Ministri dupa alegeri, ladata de 1 decembrie 1919, Vaida Voevod a purtat discutii incalitatea lui de membru al unei loji masonice franceze cuClemenceau si mai cu seama cu Lloyd George la Londra, izbutind peaceasta cale sa obtina satisfacerea aproape integrala arevendicarilor teritoriale ale Romaniei, inclusivBasarabia, in virtutea unei notiuni juridice - prinschimbare de cauza; in speta, in loc ca toate aceste teritorii sarevina Romaniei in virtutea tratatului secret de alianta de la 4/17august 1916 - tratat considerat caduc de Clemenceau si nerecunoscutde Statele Unite, care nu luasera parte la el - reintregirea a avutloc in virtutea marelui principiu al nationalitatilor".

E cazul, cred, sa punem punct… Nu fara a transcrie, in loc deconcluzie, cuvintele lui Horia Nestorescu-Balcesti:"Romanii datoreaza ideilor franc-masonice siFranc-masonilor faurirea Romaniei moderne, a Independentei, aRegatului, a Statului national unitar si suveran".