Home » D:News » Când au început strămoşii noştri să vâneze? Mult mai devreme decât credeam, spun oamenii de ştiinţă

Când au început strămoşii noştri să vâneze? Mult mai devreme decât credeam, spun oamenii de ştiinţă

Autor: Mihaela Stanescu 09.24.2012
Când au început strămoşii noştri să vâneze? Mult mai devreme decât credeam, spun oamenii de ştiinţă
Descoperirea unei „măcelării” preistorice în Tanzania arată că strămoşii omului vânau sistematic şi eficient încă de acum 2 milioane de ani.

Acum 2 milioane de ani, strămoşii noştri erau oameni-maimuţă cu creiere de dimensiuni destul de mici, iar oamenii de ştiinţă au crezut multă vreme că aceşti umanoizi, deşi consumau carne, nu vânau; se credea că îşi procurau carnea de la animale găsite moarte (din cauze naturale) sau din resturile lăsate în urmă de prădători precum leii sau leoparzii.

Însă descoperirea recentă a unui sit preistoric în care erau „tranşate” animale sugerează că strămoşii omului, în urmă cu 2 milioane de ani, vânau sistematic, folosind tehnici complexe pentru a încolţi şi ucide prăzi precum gazele, antilope gnu (foto) şi alte animale mari.

Descoperirea a fost făcută de prof. Henry Bunn, antropolog la Universitatea Wisconsin.

Inventariind resturile fosile găsite în acest sit şi comparîndu-le cu prăzile obişnuite ale leoparzilor şi leilor, antropologul a ajuns la concluzia că oamenii primitivi nu luau prăzile carnivorelor, nici nu mâncau orice animal mort găsit din întâmplare, ci vânau selectiv anumite animale.

Descoperirea are implicaţii foarte importante pentru paleontologie şi antropologie. Până acum, se considera că datele cele mai vechi privind vânătoarea practicată de strămoşii omului proveneau dintr-un sit paleontologic vechi de 400.000 de ani, din Germania, unde fuseseră găsite dovezi ale faptului că oamenii vânau cai cu ajutorul suliţelor şi mâncau carnea lor. Noile descoperiri arată că omul vâna cu mult mai devreme, încă de acum aproape 2 milioane de ani.

În prima jumătate a secolului XX, printre specialişti prevala ideea că instinctul înnăscut de a vâna i-a împins pe strămoşii omului să inventeze şi să perfecţioneze suliţele şi topoarele, ducând totodată la creşterea dimensiunilor creierului, pentru a permite folosirea acestor arme tot mai complexe.

În schimb, în anii ’80, oamenii de ştiinţă erau mai degrabă înclinaţi să considere că mărirea creierului a survenit pentru a sprijini cooperarea între indivizi. Astfel, oamenii şi-au dezvoltat limbajul şi alte abilităţi care i-au ajutat să construiască şi să menţină societăţi complexe.

„Nu resping acest scenariu”, a declarat. prof. Bunn. „Însă un asemenea scenariu ne-a făcut să subestimăm priceperea la vânătoare a strămoşilor noştri îndepărtaţi. Oamenii i-au desconsiderat, socotindu-i doar consumatori de hoituri, şi cred că nu mai e corect să-i considerăm astfel.”

Prof. Bunn şi colegii săi au studiat un sit din Olduvai Gorge, Tanzania, unde pare să fi existat o uriaşă „măcelărie” preistorică. Aici erau aduse – de către oameni preistorici, cel mai probabil membrii ai speciei Homo habilis – carcase de antilope, gazele şi gnu, în urmă cu peste 1,8 milioane de ani. Carnea era desprinsă de pe oase şi mâncată.

Rezultatele analizelor resturilor osoase arată că oamenii vânau mai ales animale adulte, în plină vigoare, spre deosebire de lei şi leoparzi care ucid deopotrivă indivizi tineri, bătrâni şi adulţi.

Pentru speciile mai mici de antilope, preferinţele erau diferite: oamenii vânau exemplare mai vârstnice, în vreme ce leii şi leoparzii preferau adulţii tineri.

Rezultatele indică faptul că oamenii nu mâncau ceea ce rămânea de la masa leilor şi a leoparzilor, ci alegeau ei înşişi prăzile preferate şi le vânau pe acelea.

Bunn crede că e posibil ca oamenii primitivi să fi pândit căţăraţi în copaci, aşteptând ca turmele de erbivore să ajungă dedesubt, pentru a le lovi cu suliţele, cu mare precizie.

Această abilitate, dezvoltată mult mai devreme decât se crezuse, avea să aibă implicaţii profunde asupra evoluţiei omului. Odată obişnuiţi să consume carne, oamenii primitivi ar fi avut acces la o sursă bogată de proteine, nemaifiind nevoiţi să consume atât de multă energie pentru digestia dificilă a alimentelor vegetale. Resursele de energie astfel economisite ar fi putut fi folosite pentru dezvoltarea creierului.

Sursa: The Guardian

Cele mai noi articole
Pe unde trece drumul spre victorie al lui Donald Trump
Pe unde trece drumul spre victorie al lui Donald Trump
La 145 de ani de la nașterea Reginei Maria, History difuzează documentarul „Maria – Inima României”
La 145 de ani de la nașterea Reginei Maria, History difuzează documentarul „Maria – Inima României”
Cum arăta prima Dacia 1100 scoasă pe linia de producţie a uzinei de la Mioveni
Cum arăta prima Dacia 1100 scoasă pe linia de producţie a uzinei de la Mioveni
Elevii se plâng că Ministerul Educației îi îngroapă în acte pentru orele online, în loc să asigure accesul la educație
Elevii se plâng că Ministerul Educației îi îngroapă în acte pentru orele online, în loc să asigure accesul la educație
Creierul uman ar îmbătrâni cu 10 ani în urma infecției cu COVID-19. Un studiu prezintă rezultate îngrijorătoare
Creierul uman ar îmbătrâni cu 10 ani în urma infecției cu COVID-19. Un studiu prezintă rezultate îngrijorătoare
Cum au evoluat costumele de baie de-a lungul istoriei. Top 30 de imagini unice
Cum au evoluat costumele de baie de-a lungul istoriei. Top 30 de imagini unice
Care este problema cu anunțul NASA despre prezența apei pe Lună, în regiunile luminate de Soare
Care este problema cu anunțul NASA despre prezența apei pe Lună, în regiunile luminate de Soare
O boală rară care erodează creierul este în creștere în Japonia și se va răspândi în lume
O boală rară care erodează creierul este în creștere în Japonia și se va răspândi în lume
Top 10 mituri ale Greciei Antice
Top 10 mituri ale Greciei Antice
Cercetările arată o legătură între deficiența microbiomului intestinal și tulburarea de spectru autist
Cercetările arată o legătură între deficiența microbiomului intestinal și tulburarea de spectru autist
UE avertizează că până în 2022 nu vor fi doze suficiente de vaccin împotriva COVID-19 pentru toată populația Europei
UE avertizează că până în 2022 nu vor fi doze suficiente de vaccin împotriva COVID-19 pentru toată populația Europei
Cum a trecut regina Maria peste poruncile ferme ale Regelui Carol I şi mai târziu a refuzat favorul lui Hitler
Cum a trecut regina Maria peste poruncile ferme ale Regelui Carol I şi mai târziu a refuzat favorul lui Hitler
Ce concesii au făcut candidaţii în ultimele şase luni pentru a putea să se angajeze
Ce concesii au făcut candidaţii în ultimele şase luni pentru a putea să se angajeze
Decesele zilnice cauzate de COVID-19 în Europa au crescut cu 40% – OMS
Decesele zilnice cauzate de COVID-19 în Europa au crescut cu 40% – OMS
A fost lansat un test pentru COVID-19 care oferă rezultatele pe loc
A fost lansat un test pentru COVID-19 care oferă rezultatele pe loc
Un cățeluș cu blana verde, numit „Fistic”, s-a născut în Sardinia. Cum poate fi explicat fenomenul foarte rar
Un cățeluș cu blana verde, numit „Fistic”, s-a născut în Sardinia. Cum poate fi explicat fenomenul foarte rar
Spot, unul dintre roboții produși de Boston Dynamics, primește o serie de upgrade-uri
Spot, unul dintre roboții produși de Boston Dynamics, primește o serie de upgrade-uri
Folosirea mașinilor electrice nu va rezolva problema încălzirii globale – studiu
Folosirea mașinilor electrice nu va rezolva problema încălzirii globale – studiu