Home » D:News » Ca în „Matrix”: un electrod ultrafin ne-ar putea conecta creierul la computer

Ca în „Matrix”: un electrod ultrafin ne-ar putea conecta creierul la computer

Autor: Mihaela Stanescu 11.13.2012
Este cea mai promiţătoare tehnologie în materie de interfeţe creier-computer: un electrod extrem de subţire, atât de fin încât poate fi plasat pe o singură celulă neuronală, pentru a-i urmări activitatea.

Electrodul, realizat de cercetătorii de la Universitatea Michigan, SUA, are numai 7 microni diametru (0.007  milimetri), fiind astfel de 10 ori mai subţire decât cel mai fin electrod realizat anterior; este fabricat din fibră de carbon electroconductoare, acoperită cu un strat de plastic special, cu rol de izolant (pentru a bloca semnalele de la alţi neuroni) şi are la un capăt o „perniţă” de gel ce poate fi aplicată pe membrana celulară a neuronului, captând astfel cu mare acurateţe semnalele  provenite de la aceste celule din creier.

Electrodul realizat de cercetătorii de la Universitatea din Michigan are numai 7 microni în diametru şi este prevăzut la capăt cu o „perniţă” de gel care se aplică pe neuron.

Cu această tehnologie, măsurarea nivelului activităţii nervoase cerebrale poate deveni foarte eficientă şi simplă din punct de vedere practic.

De asemenea, în viitor tehnologia ar putea fi utilizată pentru a transmite semnale membrelor protetice fără a provoca inflamaţii, aşa cum se întâmplă în cazul implantării în creier a unor electrozi mai mari (pe care sistemul imunitar îi consideră corpuri străine şi reacţionează declanşând un proces inflamator care afectează ţesutul nervos şi blochează comunicarea între neuroni şi electrod).

Gelul special de la capăt permite transmiterea cu uşurinţă a impulsurilor nervoase sau, după, cum spun cercetătorii, „vorbeşte aceeaşi limbă ca şi celulele”. Impulsurile electrice călătoresc în creier prin mişcarea ionilor (atomi încărcaţi electric) şi la fel se transmit şi prin gelul de pe electrod. Pe de altă parte, fibra de carbon răspunde la mişcarea ionilor prin deplasarea electronilor, „traducând” astfel semnalele creierului în limbajul dispozitivelor electronice.

Cercetătorii au testat electrozii implantându-i în creierele unor şobolani; subţirimea unui astfel de electrod permite aşezarea lui în vecinătatea unui anumit neuron, iar cercetătorii au putut observa semnale electrice clare transmise prin fibra de carbon.

Tehnologia poate avea şi alte aplicaţii: descifrarea unor „mistere” ale creierului, precum modul în care comunică neuronii între ei, felul în care este prelucrată informaţia etc.

Fiind foarte mici, aceste dispozitive pot fi combinate cu tehnici optice performante pentru a vizualiza ce se petrece în celulele nervoase.

Deoarece electrozii au fost testaţi doar 6 săptămâni, încă nu se ştie cum s-ar comporta ei pe termen lung, odată implantaţi în creierul uman, dar cercetătorii consideră că rezultatele sunt promiţătoare.

Sursa: Mail Online

Credit foto: University of Michigan

 
Cele mai noi articole
Cercetătorii cred că unele găuri negre ar fi capabile să se hrănească cu stele de la interior
Cercetătorii cred că unele găuri negre ar fi capabile să se hrănească cu stele de la interior
Decizia președintelui companiei miniere Rio Tinto după distrugerea unui sit arheologic
Decizia președintelui companiei miniere Rio Tinto după distrugerea unui sit arheologic
Boeing și Forțele Aeriene australiene anunță primul zbor al unui avion de luptă fără pilot
Boeing și Forțele Aeriene australiene anunță primul zbor al unui avion de luptă fără pilot
Vaccinul rusesc împotriva COVID-19, atrăgător pentru țările din Europa de Est
Vaccinul rusesc împotriva COVID-19, atrăgător pentru țările din Europa de Est
Microsoft acuză un grup chinez de atacuri cibernetice
Microsoft acuză un grup chinez de atacuri cibernetice
Medicul Mihai Craiu explică de ce nu se pot face ore de sport în sală, fără mască
Medicul Mihai Craiu explică de ce nu se pot face ore de sport în sală, fără mască
Apophis, asteroidul potențial periculos  care va trece pe lângă Pământ, a fost observat de astronomii gălățeni
Apophis, asteroidul potențial periculos  care va trece pe lângă Pământ, a fost observat de astronomii gălățeni
Un paleontolog ungur a redescoperit un sit unic al dinozaurilor din Transilvania. Acolo a trăit și Magyarosaurus dacus
Un paleontolog ungur a redescoperit un sit unic al dinozaurilor din Transilvania. Acolo a trăit și Magyarosaurus dacus
Un peisaj straniu cu dungi, apărut în solul din Rusia, i-a nedumerit pe cercetătorii de la NASA
Un peisaj straniu cu dungi, apărut în solul din Rusia, i-a nedumerit pe cercetătorii de la NASA
O terapie controversată cu celule stem a ajutat 13 pacienți cu leziuni ale măduvei spinării
O terapie controversată cu celule stem a ajutat 13 pacienți cu leziuni ale măduvei spinării
Adunarea resturilor de vaccin COVID-19 din mai multe flacoane este contraindicată
Adunarea resturilor de vaccin COVID-19 din mai multe flacoane este contraindicată
”Domnule Watson, vino aici. Vreau să te văd” – acestea au fost primele cuvinte rostite la un telefon. Acum, miliarde de oameni au unul – FOTO+VIDEO
”Domnule Watson, vino aici. Vreau să te văd” – acestea au fost primele cuvinte rostite la un telefon. ...
Premieră istorică în Republica Moldova. A fost făcut primul vaccin împotriva COVID-19
Premieră istorică în Republica Moldova. A fost făcut primul vaccin împotriva COVID-19
Se fac liste de așteptare pentru vaccinare anti-Covid
Se fac liste de așteptare pentru vaccinare anti-Covid
Rămășițe impresionante ale unor domusuri romane, descoperite în sudul Franței
Rămășițe impresionante ale unor domusuri romane, descoperite în sudul Franței
Aligatorii dintr-un stat american s-au transformat în „înghețată pe băț” din cauza valului de frig
Aligatorii dintr-un stat american s-au transformat în „înghețată pe băț” din cauza valului de frig
Impactul ascuns pe care îl poate avea ora de culcare neregulată
Impactul ascuns pe care îl poate avea ora de culcare neregulată
De ce nu putem să ne alegem tipul de vaccin cu care să ne vaccinăm?
De ce nu putem să ne alegem tipul de vaccin cu care să ne vaccinăm?