Alimentele ultraprocesate ar putea afecta capacitatea creierului de a se concentra

Alimentele ultraprocesate sunt omniprezente în dieta occidentală, iar o nouă cercetare le leagă de o sănătate mai slabă a creierului: alimentele ultraprocesate ar putea afecta capacitatea creierului de a se concentra.

Studiul a analizat relația dintre capacitatea de concentrare, riscul de demență și proporția alimentelor ultraprocesate din alimentația a peste 2.000 de australieni, cu vârste cuprinse între 40 și 70 de ani, care nu aveau demență. Descoperirea: alimentele ultraprocesate ar putea afecta capacitatea creierului de a se concentra.

• Fără precedent: NASA pregătește o misiune de capturare a unui telescop pe orbita Pământului
• O hartă 3D masivă cu 47 de milioane de galaxii ar putea descifra secretul energiei întunecate

Analiza a fost coordonată de biochimista nutriționistă Barbara Cardoso, de la Monash University (Australia). Au fost examinate datele a 2.192 de participanți (în mare parte femei albe), care au completat un chestionar alimentar și patru teste cognitive menite să evalueze atenția și memoria.

Participanții au furnizat și informații despre vârstă, stil de viață, nivel de activitate fizică și alte aspecte de sănătate, ceea ce le-a permis cercetătorilor să estimeze riscul de demență folosind un instrument standard care calculează probabilitatea apariției bolii în următorii 20 de ani la persoane de vârstă mijlocie.

Fiind un studiu observațional, acesta nu poate demonstra o relație directă de cauzalitate între alimentele ultraprocesate și sănătatea creierului, dar a evidențiat tipare clare care merită investigate mai departe. În medie, aceste produse reprezentau aproximativ 41% din aportul energetic total, procentaj semnificativ mai mare în rândul participanților mai tineri și al bărbaților.

Alimentele ultraprocesate ar putea afecta capacitatea creierului de a se concentra. Care este mecanismul?

Pentru fiecare creștere de 10% a consumului de alimente ultraprocesate, s-a observat o scădere măsurabilă a capacității de concentrare, de circa 0,05 puncte. În același timp, riscul de demență creștea, scorul majorându-se cu aproximativ 0,24 puncte pentru fiecare astfel de creștere.

„Pentru a pune lucrurile în perspectivă, o creștere de 10% înseamnă, aproximativ, adăugarea unui pachet obișnuit de chipsuri la dieta zilnică. Din punct de vedere clinic, acest lucru s-a tradus prin scoruri mai mici la testele standardizate care măsoară atenția vizuală și viteza de procesare”, explică Cardoso.

Cercetarea a mai identificat și alți factori asociați cu un consum ridicat de alimente ultraprocesate: nivel educațional mai scăzut, obezitate și o aderență redusă la dieta mediteraneană. Însă nu a fost găsită o legătură între aceste alimente și scorurile memoriei. În plus, chiar și o dietă considerată sănătoasă, precum cea mediteraneană, nu a compensat efectele dacă alimentele ultraprocesate rămâneau prezente în alimentație. Autorii sugerează că procesarea în sine ar putea influența sănătatea cognitivă, nu doar lipsa nutrienților esențiali.

În cadrul studiului, printre alimentele ultraprocesate s-au numărat produse precum băuturi carbogazoase, chipsuri, mâncăruri gata preparate, deserturi lactate sau hot dog, practic, orice nu este aliment proaspăt sau cât mai puțin procesat. Categoria este însă foarte largă, ceea ce face dificilă identificarea exactă a mecanismelor din spatele acestor efecte, deși există mai multe ipoteze.

„Procesarea intensă a alimentelor distruge adesea structura naturală a acestora și introduce substanțe potențial dăunătoare, cum ar fi aditivii artificiali sau compușii chimici folosiți în procesare. Aceste elemente sugerează că legătura dintre dietă și funcția cognitivă nu ține doar de lipsa alimentelor sănătoase, ci și de gradul de procesare al produselor consumate”, explică Cardoso, citată de ScienceAlert.

Afectarea indirectă

Aditivii sunt doar o posibilă explicație. De exemplu, alimentele ultraprocesate sunt asociate și cu afecțiuni metabolice precum diabetul, hipertensiunea sau obezitatea, care pot influența la rândul lor funcția cerebrală.

Pe de altă parte, este posibil ca persoanele cu o capacitate mai redusă de concentrare și cu un risc mai mare de demență să fie mai predispuse să consume astfel de produse. De asemenea, locul în care trăiește cineva influențează accesul la alimente sănătoase.

Sunt necesare cercetări suplimentare pentru a înțelege exact aceste legături. Până atunci, concluzia practică ar putea fi simplă: poate merită să înlocuiești acel hot dog cu un sandviș cu salată, de preferat din pâine integrală.

Rezultatele studiului au fost publicate în revista Alzheimer’s and Dementia: Diagnosis, Assessment & Disease Monitoring.

Vă recomandăm să citiți și:

Ce este conștiența și de unde apare. Misterul pe care știința încă nu l-a rezolvat

Exercițiile „leneșe” care pot face minuni chiar din confortul casei

Un studiu a analizat în premieră ce efecte are cafeaua asupra axei intestin-creier

Cele patru lucruri pe care le au în comun persoanele care suferă de oboseală cronică