Coliziune spaţială: NASA va «izbi» de Lună două sonde spaţiale în cursul săptămânii viitoare

Sondele gemene GRAIL (Gravity Recovery and Interior Laboratory) se vor ciocni în cursul zilei de luni de un munte aflat în apropiere de Polul Nord al Lunii. Acest sit a fost selectat de NASA pentru a elimina orice posibilitate ca impactul să contamineze siturile în care au aselenizat misiunile Apollo.

Cele două coliziuni vor avea loc la 20 de secunde distanţă, luni, la ora 22:28 GMT. Acestea nu vor fi vizibile de pe Pământ.

• Reguli noi pe aeroporturile din București! Ce trebuie să știe pasagerii?
• Cum sunt antrenați roboții umanoizi într-o „școală de roboți” din China?

„Sondele vor fi distruse în totalitate”, a explicat David Lehman, managerul proiectului GRAIL. Cele două vechiule spaţiale zboară în acest moment la doar 11 kilometri deasupra suprafeţei Lunii, fiind aproape de a epuiza combustibilul. Probele au efectuat ultimele manevre vineri, dezactivând instrumentele ştiinţifice în vederea impactului de luni. 

Sondele de mici dimensiuni, cât nişte maşini de spălat, au zburat în pereche în jurul Lunii timp de aproape un an pentru a elabora o hartă a gravitaţiei lunare. Oamenii de ştiinţă măsoară cu acurateţe distanţa dintre cele două sonde, aceasta modificându-se uşor atunci când cele două zboară deasupra unor regiuni mai dense. Atracţia gravitaţională a masei suplimentare face ca prima sondă să accelereze, modificând distanţa dintre ele pentru o scurtă perioadă, până când şi cea de-a doua sondă accelerează. 

Hărţile gravitaţionale elaborate în urma primei părţi a misiunii, ce s-a desfăşurat între martie şi mai 2012, au arătat că Luna are o crustă mult mai fracturată şi mai superficială decât se credea. Acest lucru se datorează ciocnirilor cu asteroizi şi comete în urmă cu câteva miliarde de ani.

Toate corpurile cereşti solide din partea interioară a Sistemului Solar au suferit «bombardamente» similare, însă pe Terra dovezile au fost şterse de eroziune, de acţiunea plăcilor tectonice şi de alte fenomene.

„În ceea ce priveşte planeta Marte, întrebarea e ce s-a întâmplat cu toată apa despre care credem că se găsea cândva pe suprafaţă? Fracturile identificate pe Lună oferă o cale spre interiorul planetei, ce sugerează că ar fi posibil ca un ocean aflat la suprafaţă să-şi fi croit o cale spre crusta planetei”, afirmă Maria Zuber, cercetător la Massachusetts Institute of Technology.

De asemenea, în cadrul acestei misiuni oamenii de ştiinţă au descoperit în interiorul Lunii crăpături subterane umplute cu lavă, dovadă a faptului că satelitul Pământului a trecut printr-o fază de expansiune în prima parte a istoriei sale. Datele acumulate de cele două sonde vor ajuta inginerii să aleagă situri ideale pentru aselenizare care vor servi viitoarelor misiuni robotice şi umane.

„Nici în cele mai îndrăzneţe vise nu mi-aş fi închipuit că această misiune ar fi putut avea rezultate atât de bune”, a adăugat Zuber.

Cele două sonde se vor ciocni cu suprafaţa Lunii cu o viteză de aproximativ 6.000 de kilometri pe oră. Nu vor exista fotografii ale impactului, deoarece regiunea va fi întunecată la ora ciocnirii, însă o altă navetă care orbitează Luna, Lunar Reconnaissance Orbiter, va încerca să studieze ulterior situl impactului.

„Pentru că este vorba de două navete de mici dimensiuni, cu rezervoarele de combustibili goale, nu ne aşteptăm ca impactul să fie vizibil de pe Pământ”, a concluzionat Zuber.

Sursa: Reuters