Prima pagină D:News

Gândirea urangutanilor îi uimeşte pe oamenii de ştiinţă

12.19.2012 | ● Vizualizări: 120
Gândirea urangutanilor îi uimeşte pe oamenii de ştiinţă      urangutani, insonezia, sumatra, padure + zoom
Galerie foto (1)

Chiar şi atunci când sunt foarte tineri, urangutanii încep să dezvolte propriile idei despre lume, învăţând cum să folosească anumite unelte. Aceasta este concluzia unui nou studiu ce indică faptul că tradiţiile culturale ale maimuţelor s-ar putea să nu difere foarte mult de ale noastre.

la fel ca oamenii, urangutanii au tradiţii comportamentale care variază în funcţie de regiune. De exemplu, urangutanii dintr-o anumită regiune folosesc unelte, în timp ce alţii, dintr-o altă zonă, nu fac asta. În insula Sumatra, urangutanii din zona de vest folosesc beţe pentru a lua miere din buşteni. În zona de est, în schimb, acest obicei nu au fost observate. 

Dar oare de ce apar aceste diferenţe? Mulţi experţi susţin că învăţarea socială este cheia şi că maimuţele îşi dau seama cum să găsească miere urmărindu-le pe altele. Cu toate acestea, maimuţele sălbatice răspund întotdeauna la mediu, motiv pentru care este mult mai probabil ca acestea să aibă un comportament dictat mai curând de condiţiile din natură. 

Acum, când defrişările au luat luat amploare, oamenii de ştiinţă au putut să observe să testeze importanţa învăţării sociale. În urma defrişărilor, foarte mulţi pui de urangutani au rămas orfani care au ajuns la adăpostul Batu Mbelin, din nordul insulei. La început, puii au fost izolaţi, dar în cele din urmă au fost mutaţi în grupuri sociale mari. 



Cât încă erau în carantină, puii au fost supuşi unor teste care presupuneau căutarea mierii cu băţul şi aducerea alimentelor în cuşcă, tot cu ajutorul beţelor. Rezultatele au arătat că atât urangutanii din vest, cât şi cei din est s-au descurcat destul de bine în procurarea hranei cu ajutorul beţelor, ceea ce înseamnă că ei au înţeles rapid că pot folosi beţele pe post de unelte. Diferenţele s-au observat mai mult la proba ce presupunea procurarea mierii. Din cei 13 pui din vest, doar 9 au ştiut cum să ia mierea în timp ce doar 2 din cei 10 urangutani estici au putut duce la bun sfârşit proba. Cu toate acestea, urangutanii din vest aveau în jur de 4 ani, o vârstă prea fragedă la care, în mod normal, ei nu încep să practice acest obicei, susţin specialiştii. Din acest motiv, oamenii de ştiinţă cred că puii au învăţat să culeagă miere de la părinţii lor, înainte de a ajunge orfani. 

Urangutanii tineri, care au „ştiut” să caute miere au avut această idee în minte înainte de a fi capabili să realizeze sarcina. De aceea nu au avut niciun fel de probleme în aplicarea strategiei. 

Autorul studiului, Thibaud Gruber, de la Universitatea din Zurich, se teme că, în viitor, singurul loc în care se vor mai putea realiza cercetări asupra urangutanilor din nordul Sumatrei va rămâne Batu Mbelin. În prezent, pădurile în care trăiau urangutanii care foloseau beţele pe post de unelte sunt incendiate. „Pierderea habitatului va însemna, probabil, şi pierderea culturii lor”, a încheiat acesta. 

Sursa: Science Mag