Home » D:News » Creierele atleţilor evoluează diferit de cele ale oamenilor obişnuiţi

Creierele atleţilor evoluează diferit de cele ale oamenilor obişnuiţi

Creierele atleţilor evoluează diferit de cele ale oamenilor obişnuiţi
Publicat: 18.01.2013
În ultimul timp, media a creat imaginea atleţilor buni dar nu şi foarte înzestraţi din punct de vedere academic. Acum, un nou stadiu realizat de cercetătorii de la Universitatea din California vine să demonstreze că acest stereotip nu reflectă realitatea.

Cercetătorii au descoperit că şoarecii care au fost crescuţi selectiv pentru a face exerciţii fizice aveau creiere mai mari decât restul şoarecilor.

Studiul a fost realizat pe şoareci crescuţi selectiv timp de 20 de ani, ceea ce înseamnă că au fost examinate 65 de generaţii de animale de laborator. 

Prin disecarea creierelor prelevate atât de la şoareci obişnuiţi, cât şi de la şoareci atleţi, specialiştii au descoperit că aceştia din urmă aveau  mezencefalele cu 13 procente mai mari. Mezencefalul este responsabil pentru învăţarea prin recompensă, motivaţie şi formarea comportamentului. Mai mult, s-a constatat că în cazul şoarecilor atleţi, chiar şi zonele non cerebeloase erau mai dezvoltate, comparativ cu cele ale şoarecilor obişnuiţi. Cu toate acestea, şoarecii sportivi nu aveau cerebele mai mari decât ceilalţi şoareci. 

„Descoperirile susţin teoria evoluţiei în mozaic a creierului”, au declarat autorii studiului. De fapt există două versiuni ale acestei teorii. Una dintre ele susţine că înmulţirea selectivă pentru transmiterea unei trăsături ar determina o evoluţie doar în anumite regiuni ale creierului. Cealaltă teorie sugerează că înmulţirea selectivă duce la dezvoltarea întregului creier. 

În ciuda acestor descoperiri, constatările în ceea ce priveşte subiecţii umani nu sunt foarte clare. „La oameni, este posibil ca diferenţele individuale referitoare la înclinaţia spre exerciţii fizice să fie asociată cu mărimea mezencefalului. Totuşi nu putem şti sigur asta deoarece nimeni nu a studiat relaţia”, a declarat autorul studiului Theodore Garland. „Dacă ar fi fost posibil să supunem bebeluşii la teste RMN, înainte să înceapă să facă exerciţii fizice şi dacă i-am monitoriza pe măsură ce ar creşte, atunci am putea observa această legătură”, a mai adăugat Garland. 

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase