Home » D:News » O „maşină a timpului” lingvistică readuce la viaţă limbile străvechi

O „maşină a timpului” lingvistică readuce la viaţă limbile străvechi

Maria Olaru 02.13.2013
O „maşină a timpului” lingvistică readuce la viaţă limbile străvechi
În Fiji, oamenii când vorbesc despre o stea îi spun „kalokalo”. Populaţia pazeh din Taiwan îi spune „mintol”, în timp ce oamenii Melanau, din Borneo o numesc „bitén”. Toate aceste cuvinte au aceeaşi rădăcină. Dar oare care este aceea?

 

Un algoritm creat de cercetătorii din Canada şi California a fost cel care a descoperit că în cazul de mai sus, rădăcina cuvintelor este „bituqen”. Programul poate reface rădăcinile cuvintelor moderne provenite din limbi dispărute, un proces care până acum era realizat „de mână”, pe baza regulilor ce explică cum tind să se schimbe sunetele lingvistice de-a lungul timpului. 

Statisticianul Alexandre Bouchard-Côté de la Universitatea din Vancouver susţine că prin uşurarea procesului de reconstruire a limbilor ancestrale vor putea facilita modul de testare al ipotezelor legate de modul de formare al limbilor. 

Nu este pentru prima dată când cercetătorii încearcă să realizeze reconstrucţia automată a limbilor, dar autorii noului algoritm susţin că proiectele anterioare erau greu de utilizat şi prescriptive. 

Pentru a îmbunătăţi calitatea reconstrucţiei lingvistice, noul algoritm poate lua în calcul un număr mare de limbi şi reguli care privesc posibilele schimbări de sunet. 

Programul necesită ca cercetătorii să adauge o listă de cuvinte din diferite limbi, înţelesul acestora şi arbore filogenetic prin care arată modul în care limbile sunt înrudite. În mod normal, lingviştii construiesc aceşti arbori folosind tehnici împrumutate din biologia evoluţionistă. 

Arborii lingvistici

Algoritmul poate identifica automat cuvinte care au aceeaşi rădăcină. De exemplu cuvintele: noapte, night (în engleză), Nacht (germana), nacht (neerlandeză), nag (afrikaans), nicht (scoţiană), natt (suedeza, norvegiana), nic (ceha, poloneză), нощ, nosht (bulgară), ніч, nich (ucrainiană), nox (latină), noche (spaniolă), notte (italiană) provin din limba proto-indo-europeană. 

Apoi, aplică reguli cunoscute pentru controlul schimbărilor de sunet pentru a deduce rădăcina probabilă a fiecărui set de cuvinte. 

Până acum, cercetătorii au testat algoritmul pe 637 limbi austroneziene vorbite cu precădere în insulele din Asia de Sud-Est şi Pacific. În trecut, cercetătorii au folosit metode manuale pentru a reconstrui protolimba acestui grup despre care se crede că ar origina din Taiwan. 

Echipa de cercetători coordonată de Bouchard-Côté au descoperit că predicţiile lor s-au potrivit cu cele oferite de metoda manuală în 85% din cazuri. „Sistemul nostru foloseşte doar un subset al factorilor luaţi în considerare de lingvişti, motiv pentru care credem că mare parte dintre discrepanţe reflectă îmbunătăţirile pe care va trebui să le facem”, recunoaşte Bouchard-Côté.

„Se pare că acest dispozitiv va putea fi utilizat pentru reducerea muncii . Totuşi metodele care dau rezultate corecte doar în 85% din cazuri nu sunt suficiente”, a declarat Don Ringe  de la Universitatea din Pennsylvania. 

Sursa: Nature
Cele mai noi articole
Cine a fost J.R.R. Tolkien, creatorul operelor de fantezie Hobbitul și Stăpânul Inelelor
Cine a fost J.R.R. Tolkien, creatorul operelor de fantezie Hobbitul și Stăpânul Inelelor
Cum pot face rapelul cetățenii români vaccinați cu prima doză în străinătate
Cum pot face rapelul cetățenii români vaccinați cu prima doză în străinătate
Anghel Saligny, inginerul care a testat cu preţul vieţii podul de la Cernavodă
Anghel Saligny, inginerul care a testat cu preţul vieţii podul de la Cernavodă
Israelul a eliminat obligativitatea de a purta măşti în aer liber
Israelul a eliminat obligativitatea de a purta măşti în aer liber
Accesul la servicii medicale pentru pacienții cu HIV/SIDA din România, foarte afectat din cauza pandemiei
Accesul la servicii medicale pentru pacienții cu HIV/SIDA din România, foarte afectat din cauza pandemiei
Prognoza meteo pentru următoarele săptămâni. Cum va fi vremea în luna mai
Prognoza meteo pentru următoarele săptămâni. Cum va fi vremea în luna mai
Cele mai vechi urme de neanderthalieni găsite vreodată în Europa
Cele mai vechi urme de neanderthalieni găsite vreodată în Europa
O fotografie uimitoare făcută de Hubble dezvăluie o galaxie aflată pe moarte
O fotografie uimitoare făcută de Hubble dezvăluie o galaxie aflată pe moarte
Papilele gustative umane pot simți diferența dintre apa normală și apa grea
Papilele gustative umane pot simți diferența dintre apa normală și apa grea
Un sistem de grafen, în care electronii îngheață, a fost descoperit de oamenii de știință
Un sistem de grafen, în care electronii îngheață, a fost descoperit de oamenii de știință
Înviorare în pas alergător. Zimbri surprinși în timp ce aleargă într-o pădure din Neamț
Înviorare în pas alergător. Zimbri surprinși în timp ce aleargă într-o pădure din Neamț
O floare unică în lume a înflorit la Cazanele Dunării
O floare unică în lume a înflorit la Cazanele Dunării
Când revine festivalul multicultural de arte performative Caleido. A fost amânat din noiembrie
Când revine festivalul multicultural de arte performative Caleido. A fost amânat din noiembrie
CEO-ul Pfizer: O a treia doză de vaccin anti-COVID-19 este necesară
CEO-ul Pfizer: O a treia doză de vaccin anti-COVID-19 este necesară
Experimentul Pitești, încercarea de dezumanizare și distrugere a personalității umane
Experimentul Pitești, încercarea de dezumanizare și distrugere a personalității umane
Departamentele în care aplică cel mai mult cei care își caută un loc de muncă
Departamentele în care aplică cel mai mult cei care își caută un loc de muncă
Nicolae Iorga, istoricul savant care s-a lăsat angrenat în manevrele lui Carol al II-lea
Nicolae Iorga, istoricul savant care s-a lăsat angrenat în manevrele lui Carol al II-lea
Cum infectează ransomware-ul Cring țintele industriale. Ce recomandă specialiștii pentru a ne proteja
Cum infectează ransomware-ul Cring țintele industriale. Ce recomandă specialiștii pentru a ne proteja