Home » D:News » Microorganismele marine au un „creier colectiv”?

Microorganismele marine au un „creier colectiv”?

Microorganismele marine au un „creier colectiv”?
Publicat: 14.02.2013
Specii foarte diferite de microorganismle din apele oceanice acţionează la unison ca răspuns la schimbările din mediu, într-un mod atât de perfect coordonat, încât par a avea o singură „minte”, au descoperit oamenii de ştiinţă.

Relaţiile dintre diferite categorii de astfel de organisme nu sunt încă bine înţelese, dar se crede că aceste forme de viaţă se bazează unele pe celelalte şi se completează reciproc, la fel cum fac diferitele populaţii de celule din alcătuirea corpului uman.

Apele oceanice conţin o diversitate uimitoare de forme de viaţă microscopice, numite colectiv picoplancton, care includ atât bacterii, cât şi alte tipuri de organisme, mai complexe.

A studia aceste organisme în mediul lor natural este o sarcină mult mai dificilă decât a le studia în laborator.

Pentru a putea studia activitatatea picoplanctonului în apa oceanului, cercetătorii de la Massachusetts Institute of Technology (MIT) şi de la Monterey Bay Aquarium Research Institute au utilizat o metodă nouă de colectare a acestuia.

Ei au construit un dispozitiv robotic de colectare a probelor care, scufundat în apă, colecta probe conţinând cca. 1 miliard de microorganisme, la fiecare patru ore.

Dispozitivul „fixa” probele  astfel încât ele să poată fi studiate mai târziu, conservând astfel starea de la momentul colectării, cu genele care erau exprimate la momentul respectiv.

Odată aduse mostrele în laborator, cercetătorii au utilizat tehnici sofisticate de analiză genetică pentru a afla ce gene erau exprimate (produceau o acţiune ce putea fi identificată prin analize) în diferite momente ale zilei. A fost nevoie de sortarea a miliarde de fragmente de material genetic şi corelarea fiecărui fragment cu o anumită genă a unui anumit tip de microorganism.

A rezultat astfel un „film” al activităţii zilnice a diferitelor tipuri de microorganisme planctonice , timp de două zile.

Montajul arată cum microorganismele fotosintetizatoare, care produc oxigen, energie şi substanţe organice pe bază de carbon îşi intensificau activitatea (care necesită lumină) în cursul zilei şi şi-o reduceau noaptea. 

Dar „scenele” surprinse sub apă au mai arătat un lucru pe care cercetătorii nu-l mai văzuseră până atunci.

Organisme din diferite specii care nu realizau fotosinteza şi care se hrăneau cu substanţe pe bază de carbon îşi modificau şi ele expresia anumitor gene în mod foarte rapid şi sincronizat, deşi erau foarte diferite de organismele fotosintetizatoare.  Unele dintre genele exprimate la specii diferite aveau aceeaşi funcţie – de exemplu gene asociate cu respiraţia şi creşterea; altele codificau  funcţii diferite, reflectând capacităţile metabolice diferte ale diverselor specii.

Oamenii de ştiinşţă au emis ipoteza că toate aceste micoorrganisme planctonice reacţionau la aceleaşi schimbări ale mediului, dar că diversele forme de viaţă reacţionau în moduri diferite. Deşi nu au putut identifica exact schimbările ambientale la care reacţionau microorganismele, cercetătorii presupun că diferite grupuri de organisme plactonice acţionează împreună, coordonat, pentru a obţine diferite tipuri de nutrienţi.

De exemplu, unele organisme picoplanctonice ar fi putut consuma compuşi organici cu moleculă mare, precum proteine sau grăsimi. În acest proces, ar fi putut produce compuşi cu molecule mai mici, precum aminoacizii, care, eliberaţi în apă, ar fi fost consumaţi de alte microorganisme din picoplancton.

Aceste descoperiri relevă un grad surprinzător de coordonare  între microorganismele marine şi sugerează că, în cadrul reţelei trofice, multe tipuri de astfel de forme de viaţă depind unele de celelalte pentru a supravieţui. Acest lucru ar explica de multe specii de microorganisme planctonice sunt dificil ori chiar imposibil de crescut în laborator, izolat de alte specii.

Sursa: Mail Online / Credit foto: Ed DeLong

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Neuroștiință și comportament social: De ce unii oameni par că nu simt niciodată jenă?
Neuroștiință și comportament social: De ce unii oameni par că nu simt niciodată jenă?
Secretul extincției neanderthalienilor: Care ar fi fost o posibilă cauză pentru dispariția speciei?
Secretul extincției neanderthalienilor: Care ar fi fost o posibilă cauză pentru dispariția speciei?
Cazul Eugen Galeș, criminalul în serie care a îngrozit România, la MARTORII – Duminică, 15 februarie, ora 19:00
Cazul Eugen Galeș, criminalul în serie care a îngrozit România, la MARTORII – Duminică, 15 februarie, ora 19:00
Știința somnului: de ce dormim prost și ce putem face altfel
Știința somnului: de ce dormim prost și ce putem face altfel
Inteligența Artificială poate „auzi” depresia în vocea ta: cum funcționează și cât de precisă este
Inteligența Artificială poate „auzi” depresia în vocea ta: cum funcționează și cât de precisă este
Un coral verde strălucitor este primul caz raportat de bioluminescență într-o peșteră din adâncurile mării
Un coral verde strălucitor este primul caz raportat de bioluminescență într-o peșteră din adâncurile mării
Nimeni nu a știut semnificația acestei pietre romane. Până acum!
Nimeni nu a știut semnificația acestei pietre romane. Până acum!
Hannah Arendt și „banalitatea răului”: de ce oamenii obișnuiți pot deveni complici ai nedreptății
Hannah Arendt și „banalitatea răului”: de ce oamenii obișnuiți pot deveni complici ai nedreptății
Cinci metode dovedite științific care ne ajută să nu mai punem automat „răul în față”
Cinci metode dovedite științific care ne ajută să nu mai punem automat „răul în față”
De ce căutarea obsesivă a fericirii ne face, paradoxal, mai nefericiți
De ce căutarea obsesivă a fericirii ne face, paradoxal, mai nefericiți
Cea mai scumpă cafea din lume: de ce kopi luwak are profilul aromatic unic
Cea mai scumpă cafea din lume: de ce kopi luwak are profilul aromatic unic
Între criză regională și conflict continental: Balcanii și Marile Puteri
Între criză regională și conflict continental: Balcanii și Marile Puteri
Rămășițele unei comete „moarte” încă ar putea exista în Sistemul Solar
Rămășițele unei comete „moarte” încă ar putea exista în Sistemul Solar
Ce înseamnă curajul cu adevărat: Lecția unui băiat de 13 ani care și-a salvat familia
Ce înseamnă curajul cu adevărat: Lecția unui băiat de 13 ani care și-a salvat familia
Extensiile de păr conțin mai multe substanțe chimice periculoase decât se credea
Extensiile de păr conțin mai multe substanțe chimice periculoase decât se credea
Un adăpost rupestru excepțional, vechi de 10.000 de ani, a fost descoperit în Egipt
Un adăpost rupestru excepțional, vechi de 10.000 de ani, a fost descoperit în Egipt
Templu al artei şi culturii româneşti, ATENEUL ROMÂN a fost construit din leul primit de la fiecare român. „Trebuia oare neapărat ales acest loc la marginea oraşului?”
Templu al artei şi culturii româneşti, ATENEUL ROMÂN a fost construit din leul primit de la fiecare român. „Trebuia ...
„Trebuie să discutăm cu Putin”, a transmis cancelarul austriac Christian Stocker
„Trebuie să discutăm cu Putin”, a transmis cancelarul austriac Christian Stocker