Home » D:News » Pielea umană „fabrică” antibiotice naturale extrem de eficace

Pielea umană „fabrică” antibiotice naturale extrem de eficace

Pielea umană „fabrică” antibiotice naturale extrem de eficace
Publicat: 24.02.2013
O substanţă cu proprietăţi antibiotice, numită dermcidină, produsă de pielea noastră atunci când transpirăm, combate extrem de eficient bacilul tuberculozei şi alţi germeni periculoşi. Descoperirea ar putea ajuta la obţinerea unor tratamente împotriva „supermicrobilor” rezistenţi la antibiotice.

 

O echipă internaţională de oameni de ştiinţă a a descifrat recent structura dermcidinei, specialiştii reuşind astfel să înţeleagă ce anume face ca această substanţă să fie atât de eficace în distrugerea bacteriilor infecţioase. 

Sunt cunoscute aproximativ 1700 de tipuri de astfel de antibiotice naturale, dar, până acum, oamenii de ştiinţă nu înţeleseseră pe deplin cum funcţionează ele.

Eliminarea sudorii face ca pe pielea nostră să se răspândească antibiotice puternice care ne protejează de atacul bacteriilor patogene. Dcaă pielea suferă leziuni  – tăieturi, zgârieturi, înţepături de insecte etc. – substanţele antibiotice, ca dermcidina, distrug rapid şi eficient „invadatorii” – bacteriile potenţial periculoase.

Asemenea substanţe, cunoscute drept peptide antimicrobiene (AMP), sunt mai eficiente pe termen lung decât antibioticele tradiţional folosite, deoarece bacteriile nu dezvoltă rapid rezistenţă la aceste substanţe naturale.

AMP atacă punctul slab al bacteriilor – peretele celular – care nu poate fi modificat rapid pentru a rezista atacului. Datorită acestei proprietăţi, AMP ar putea ajuta la dezvoltarea unei noi generaţii de antibiotice.

Oamenii de ştiinţă cunoşteau faptul că dermcidina este activată într-un mediu sărat şi uşor acid, cum este sudoarea. Molecula perforează canale minuscule în membrana celulară a bacteriei, canale care sunt stabilizate cu ajutorul ionilor de zinc prezenţi în sudoare. În consecinţă, apa şi particulele încărcate trec incontrolabil prin membrană, ducând, în cele din urmă, la moartea celulei bacteriene.

Utilizând o combinaţie de tehnici, oamenii de ştiinţă au determinat structura atomică a canalului molecular, constatând că este vorba despre o formaţiune neobişnuit de lungă, permeabilă şi adaptabilă şi care reprezintă o nouă clasă de proteine membranare. Au descoperit, de asemenea, că dermcidina se poate adapta unor tipuri de membrane celulare extrem de variabile. Această însuşire ar explica de ce dermcidina este un antibiotic cu spectru atât de larg şi este capabilă să lupte atât cu bacteriile, cât şi cu fungii (ciupercile).

Dermcidina este activă împotriva unui număr mare de bacterii patogene, precum Mycobacterium tuberculosis (care provoacă TBC) sau Staphylococcus aureus.

Staphylococcus aureus a dezvoltat, în ultimii ani, tulpini cu rezistenţă multiplă (la numeroase antibiotice), mai ales în spitale, devenind  o ameninţare majoră pentru pacienţii internaţi. Infecţiile cu asemenea tulpini bacteriene nu răspund la tratamente cu antibioticele obişnuite şi pot duce la septicemie sau pneumonii, care pun în pericol viaţa.

Oamenii de ştiinţă care au descifrat mecanismul de acţiune al dermcidinei speră ca aceste descoperiri să ducă la crearea unei noi clase de antibiotice, mai eficiente, capabile să distrugă şi asemenea „supemicrobi” periculoşi.

Noul studiu, care a implicat cercetători de la Universităţile din Edinburgh, Goettingen, Tuebingen and Strasbourg, a fost publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences.

Sursa: EurekAlert!

 
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Lumea rămâne fără nisip de râu. De ce este aceasta o problemă?
Lumea rămâne fără nisip de râu. De ce este aceasta o problemă?
Un studiu a dezvăluit o „Epocă de Aur” pierdută din istoria omenirii
Un studiu a dezvăluit o „Epocă de Aur” pierdută din istoria omenirii
Cum se conservă un creier uman vechi de 10.000 de ani, în timp ce restul corpului se descompune?
Cum se conservă un creier uman vechi de 10.000 de ani, în timp ce restul corpului se descompune?
Personalitatea ta nu este atât de stabilă pe cât crezi: Iată cum te schimbi pe măsură ce îmbătrânești
Personalitatea ta nu este atât de stabilă pe cât crezi: Iată cum te schimbi pe măsură ce îmbătrânești
Două studii au dezvăluit că oamenii și șoarecii au ceva foarte important în comun
Două studii au dezvăluit că oamenii și șoarecii au ceva foarte important în comun
Sângerarea gingiilor ar putea fi un semn precoce al unei afecțiuni mult mai grave
Sângerarea gingiilor ar putea fi un semn precoce al unei afecțiuni mult mai grave
Barbarii au fost neînțeleși timp de secole, susțin cercetătorii
Barbarii au fost neînțeleși timp de secole, susțin cercetătorii
Un studiu radical sugerează că viața pe Pământ a apărut de două ori
Un studiu radical sugerează că viața pe Pământ a apărut de două ori
Suplimentele cu omega-3, o mare păcăleală? Iată ce a descoperit un studiu!
Suplimentele cu omega-3, o mare păcăleală? Iată ce a descoperit un studiu!
Vaccinurile care nu trebuie păstrate la rece, testate cu succes pentru prima dată
Vaccinurile care nu trebuie păstrate la rece, testate cu succes pentru prima dată
Seceta a scos la suprafață una dintre cele mai impresionante realizări inginerești ale Imperiului Roman
Seceta a scos la suprafață una dintre cele mai impresionante realizări inginerești ale Imperiului Roman
81 de ani de la cel de-al doilea atac nuclear lansat de americani
81 de ani de la cel de-al doilea atac nuclear lansat de americani
Câte alimente de origine vegetală ar trebui să mâncăm pe săptămână?
Câte alimente de origine vegetală ar trebui să mâncăm pe săptămână?
Fermele industriale de pui favorizează apariția unor bacterii mai periculoase
Fermele industriale de pui favorizează apariția unor bacterii mai periculoase
De ce cxercițiile clasice nu sunt cea mai bună alegere pentru un abdomen plat?
De ce cxercițiile clasice nu sunt cea mai bună alegere pentru un abdomen plat?
Consumul redus de zahăr în primii ani de viață ar putea scădea riscul de Alzheimer
Consumul redus de zahăr în primii ani de viață ar putea scădea riscul de Alzheimer
Cum arată o zi din viața unui cercetător NASA care studiază sănătatea astronauților: „Nu este o știință complicată”
Cum arată o zi din viața unui cercetător NASA care studiază sănătatea astronauților: „Nu este o știință complicată”
O proteină cheie din carne a fost crescută în salata verde pentru prima dată
O proteină cheie din carne a fost crescută în salata verde pentru prima dată