Home » D:News » De ce au ajuns oamenii să aibă pielea deschisă la culoare?

De ce au ajuns oamenii să aibă pielea deschisă la culoare?

Autor: Marius Comper 03.15.2013
De ce au ajuns oamenii să aibă pielea deschisă la culoare?
Pielea umană şi părul de pe corp sunt două elemente ce au constituit dintotdeauna o enigmă pentru biologii evoluţionişti. Când şi de ce au renunţat strămoşii noştri la cea mai mare parte a blănii pentru a deveni „maimuţe nude”? De ce variază culoarea pielii umane atât de mult? Printre specialiştii care au făcut un progres important în studierea acestei probleme se numără Nina Jablonski, profesor de antropologie la Universitatea Penn State.

Totul începe în Africa, acum două milioane de ani. Pe măsură ce un climat mai uscat a dus la transformarea zonelor împădurite în savane, iar legumele şi fructele ce se găseau cândva în abundenţă au devenit mult greu de găsit, hominizii au început să vâneze mai mult. Selecţia naturală a dus la modificarea structurii strămoşilor noştri australopiteci, îndepărtându-i de proporţiile maimuţelor şi producând un corp mai lung, capabil de a alerga pe distanţe mai mari în urmărirea prăzii. Pentru a putea gestiona căldura generată de activitatea intensă în bătaia soarelui african, selecţia naturală a dus la eliminarea celei mai mari părţi din blana groasă şi la apariţia glandelor sudoripare pentru a răcori corpul prin evaporare.

La fel ca cimpanzeii, australopitecii aveau pielea roz deschis sub blană. Hominizii care au trăit mai târziu erau expuşi la arsuri şi la alte probleme de piele din cauza soarelui ca rezultat al faptului că şi-au pierdut părul, astfel că pielea lor s-a închis la culoare pe măsură ce concentraţia de melanină, pigment care îi proteja de soare, a crescut. Acum 1,2 milioane de ani, specii precum Homo ergaster erau lipsite de păr şi aveau pielea puternic pigmentată.

Dar atunci când oamenii au părăsit Africa şi au călătorit spre nord, în Asia şi Europa, principala presiune a selecţie naturale nu mai era protejarea pielii de radiaţiile ultraviolete. Ceea ce conta mult mai mult era permiterea unui număr suficient de raze ale soarelui să penetreze pielea pentru a permite sintetizarea vitaminei D, un element nutritiv esenţial care este obţinut în cea mai mare parte mulţumită soarelui, nu dietei. Astfel, pielea noastră a devenit din nou deschisă la culoare.

„Ştim că există cel puţin trei cazuri separate în istoria omenirii în care pielea s-a deschis la culoare”, explică Jablonski. Analizele ADN arată că acest lucru li s-a întâmplat neanderthalienilor, fosilele descoperite având gene asociate pielii deschise la culoare (şi părului roşcat). Apoi, strămoşii noştri moderni au dezvoltat piele deschisă la culoare separat, în Europa şi în Asia.

Cele mai noi articole
Atacurile cibernetice au devenit mai sofisticate, mai direcționate și mai răspândite – raport
Atacurile cibernetice au devenit mai sofisticate, mai direcționate și mai răspândite – raport
România a semnat „Declarația de la Bonn”, privind libertatea științei
România a semnat „Declarația de la Bonn”, privind libertatea științei
Cum arăta prima Dacia 1100 scoasă pe linia de producţie a uzinei de la Mioveni
Cum arăta prima Dacia 1100 scoasă pe linia de producţie a uzinei de la Mioveni
Un posibil tratament pentru COVID-19, descoperit de o adolescentă din SUA. A câștigat 25.000 de dolari pentru invenția sa
Un posibil tratament pentru COVID-19, descoperit de o adolescentă din SUA. A câștigat 25.000 de dolari pentru invenția ...
Alte zeci de sarcofage, vechi de peste 2.500 de ani, au fost descoperite în Egipt
Alte zeci de sarcofage, vechi de peste 2.500 de ani, au fost descoperite în Egipt
Cum au evoluat costumele de baie de-a lungul istoriei. Top 30 de imagini unice
Cum au evoluat costumele de baie de-a lungul istoriei. Top 30 de imagini unice
Apa de gură și alte produse orale pot inactiva coronavirusurile umane în proporție de 99,9%
Apa de gură și alte produse orale pot inactiva coronavirusurile umane în proporție de 99,9%
Top 10 invenții și descoperiri din Grecia Antică pe care le folosim și în prezent
Top 10 invenții și descoperiri din Grecia Antică pe care le folosim și în prezent
Câmpurile magnetice și hidrogelurile, soluția pentru creșterea unor noi cartilaje
Câmpurile magnetice și hidrogelurile, soluția pentru creșterea unor noi cartilaje
Alexandru Rafila estimează că sezonul gripal va începe în ianuarie, cu intensificare în februarie și martie
Alexandru Rafila estimează că sezonul gripal va începe în ianuarie, cu intensificare în februarie și martie
Primul om care a sărit cu paraşuta. Prima dată şi-a aruncat câinele
Primul om care a sărit cu paraşuta. Prima dată şi-a aruncat câinele
Probleme de fabricație raportate la Pixel 5
Probleme de fabricație raportate la Pixel 5
Componentă spyware necunoscută anterior, identificată pe Android. În ce aplicație a fost introdus modul malware
Componentă spyware necunoscută anterior, identificată pe Android. În ce aplicație a fost introdus modul malware
Fosile de pui de tiranozaur, primele de acest fel descoperite până acum
Fosile de pui de tiranozaur, primele de acest fel descoperite până acum
Consumul excesiv de alcool poate duce la cazuri mai timpurii și mai severe de Alzheimer
Consumul excesiv de alcool poate duce la cazuri mai timpurii și mai severe de Alzheimer
Licuricii adoră să-și sincronizeze luminile, iar cercetătorii au aflat în sfârșit cum are loc acest fenomen
Licuricii adoră să-și sincronizeze luminile, iar cercetătorii au aflat în sfârșit cum are loc acest fenomen
NASA a aterizat cu succes pe asteroidul Bennu, aflat la 320 de milioane de kilometri depărtare de Pământ
NASA a aterizat cu succes pe asteroidul Bennu, aflat la 320 de milioane de kilometri depărtare de Pământ
Omenirea a pierdut peste 50% din Marea Barieră de Corali. Ce îi îngrijorează cel mai mult pe oamenii de știință
Omenirea a pierdut peste 50% din Marea Barieră de Corali. Ce îi îngrijorează cel mai mult pe oamenii de știință