Home » D:News » Mierea de manuka ar putea combate o ameninţare globală

Mierea de manuka ar putea combate o ameninţare globală

Mierea de manuka ar putea combate o ameninţare globală
Publicat: 18.03.2013
Este unul dintre cele mai îngrijorătoare fenomene ale lumii moderne: numeroase bacterii patogene au devenit rezistente la acţiunea multor antibiotice, astfel încât afecţiunile produse de respectivele bacterii ar putea deveni nevindecabile. Oamenii de ştiinţă caută noi căi de a lupta cu aceşti super-microbi, iar una dintre metode ar putea implica utilizarea unui vechi remediu natural : mierea de manuka.

 

Mierea de manuka, produsă de albine din nectarul florilor unor arbori din Australia şi Noua Zeelandă, este utilizată tradiţional de mii de ani pentru curăţarea rănilor şi combaterea infecţiilor.

Proprietăţile ei i-au făcut pe oamenii de ştiinţă să considere că mierea de manuka ar putea fi utilă şi în lupta cu un fenomen îngrijorător a lumii moderne: rezistenţa bacteriilor la antibiotice.

Faptul că aceste medicamente au fost şi sunt încă utilizate pe scară largă, fiind adesea prescrise în mod abuziv şi administrate necorespunzător, a dus la apariţia acestei probleme, ce ar putea face ca anumite boli, perfect tratabile în urmă cu un deceniu-două (de pildă, gonoreea) să nu mai poată fi vindecate azi. De asemenea, este în creştere numărul infecţiilor provocate de MRSA (un stafilococ cu rezistenţă la foarte multe antibiotice), în special în mediul de spital.

De câţiva ani, oamenii de ştiinţă avertizează asupra pericolului, fenomenul rezistenţei la antibiotice fiind descris drept „o bombă cu ceas”, care ar putea face milioane de oameni vulnerabili la pericolul infecţiilor intratabile, peste numai o generaţie.

Studiul mierii de manuka a dat însă rezultate promiţătoare. Acestea arată că mierea de manuka poate lupta pe două fronturi: nu numai că poate distruge supermicrobi precum MRSA, dar poate şi împiedica bacteriile să dezvolte rezistenţă la antibiotice.

La Universitatea de Tehnologie din Sydney, Australia (UTS), au foste realizate experimente cu miere de manuka (din nectarul florilor de Leptospermum scoparium, un arbust care creşte în Noua Zeelandă şi unele regiuni din Australia), miere de kanuka (din flori de Kunzea ericoides, o specie înrudită, care creşte de asemenea în Noua Zeelandă şi Australia) şi miere de trifoi, pentru a afla care dintre ele este mai eficientă în distrugerea bacteriilor ce infectează rănile cronice la nivelul pielii. Cercetătorii au căutat să identifice substanţele-cheie despre care se ştie că inhibă dezvoltarea bacteriilor.

Cea mai eficientă s-a dovedit mierea de manuka de uz medical, produsă de compania Comvita, obţinută de la albine ce se hrăneau cu nectarul florilor de manuka din Noua Zeelandă.

În combinaţie cu antibiotice obişnuite, mierea de manuka a împiedicat înmulţirea bacteriilor din răni.

Însă cercetătorii au descoperit că mierea de manuka mai are o proprietate esenţială: împiedică bacteriile să devină rezistente la antibiotice, o însuşire de cea mai mare importanţă în lupta cu germenii patogeni.

Rezultatele au fost publicate în jurnalul PLOS ONE şi confirmă rezultatele unui studiu anterior, care arătase că mierea de manuka era eficientă împotriva a peste 80 de tipuri de bacterii, inclusiv MRSA.

Deşi toate tipurile de miere au proprietăţi anti-bacteriene, mierea de manuka pare să fie în mod deosebit eficientă împotriva infecţiilor.

„Mierea de manuka ar trebui utilizată ca prim tratament, nu ca ultimă soluţie, cum se întâmplă adesea”, spune  prof. Liz Harry de la UTS.

Însă mierea trebuie să fie sterilizată pentru a fi utilizată în aplicaţii medicale, afirmă cercetătorii; de aceea, mierea cumpărată de la magazin nu este potrivită pentru acest uz.

Sursa: Mail Online

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Unde este cel mai lung drum drept din Europa și cine l-a construit?
Unde este cel mai lung drum drept din Europa și cine l-a construit?
Românii și preferințele culinare: Care oraș din România este „capitala șaormei”?
Românii și preferințele culinare: Care oraș din România este „capitala șaormei”?
Cum și-a salvat Pământul apa de la distrugere totală în urmă cu 4,6 miliarde de ani
Cum și-a salvat Pământul apa de la distrugere totală în urmă cu 4,6 miliarde de ani
Evenimentele care au construit România: cum reținem istoria fără să o transformăm într-o listă de date
Evenimentele care au construit România: cum reținem istoria fără să o transformăm într-o listă de date
Sonda MAVEN se rotește neputincioasă după ce s-a pierdut contactul
Sonda MAVEN se rotește neputincioasă după ce s-a pierdut contactul
Controversele din spatele unei legende științifice. Louis Pasteur: ce ne spun caietele sale secrete despre etica științei
Controversele din spatele unei legende științifice. Louis Pasteur: ce ne spun caietele sale secrete despre etica științei
Electrocasnicele obișnuite emit particule nocive în cantități uriașe, arată un studiu
Electrocasnicele obișnuite emit particule nocive în cantități uriașe, arată un studiu
Cactusul care înflorește doar o dată pe an: o poveste despre frumusețe efemeră și misterul naturii
Cactusul care înflorește doar o dată pe an: o poveste despre frumusețe efemeră și misterul naturii
Una dintre cele mai faimoase fosile ar ascunde un membru cu totul nou al arborelui nostru genealogic
Una dintre cele mai faimoase fosile ar ascunde un membru cu totul nou al arborelui nostru genealogic
Stilul personal ca mecanism de adaptare în perioade de instabilitate socială
Stilul personal ca mecanism de adaptare în perioade de instabilitate socială
Mimica facială prezice alegerile oamenilor, arată un nou studiu
Mimica facială prezice alegerile oamenilor, arată un nou studiu
Efectul placebo și nocebo: cum așteptările noastre pot vindeca sau îmbolnăvi corpul
Efectul placebo și nocebo: cum așteptările noastre pot vindeca sau îmbolnăvi corpul
8 moduri în care alcoolul îți afectează corpul. De ce nici consumul moderat nu este lipsit de riscuri?
8 moduri în care alcoolul îți afectează corpul. De ce nici consumul moderat nu este lipsit de riscuri?
Copacul Prometeu, vechi de 4.900 de ani, a fost cândva cel mai bătrân din lume. Ce soartă a avut?
Copacul Prometeu, vechi de 4.900 de ani, a fost cândva cel mai bătrân din lume. Ce soartă a avut?
De ce s-ar putea să nu ne dăm seama niciodată dacă Inteligența Artificială devine conștientă?
De ce s-ar putea să nu ne dăm seama niciodată dacă Inteligența Artificială devine conștientă?
Japonezii dau în judecată Guvernul din cauza schimbărilor climatice
Japonezii dau în judecată Guvernul din cauza schimbărilor climatice
România și alte șase țări europene, responsabile de 90% din produse contrafăcute reținute în UE
România și alte șase țări europene, responsabile de 90% din produse contrafăcute reținute în UE
Cele mai căutate joburi în 2025. Ce domeniu i-a atras cel mai mult pe români?
Cele mai căutate joburi în 2025. Ce domeniu i-a atras cel mai mult pe români?