Prima pagină D:News

„Porcul 26” – să fie acesta animalul care ne va face să acceptăm să consumăm carne modificată genetic?

Redactia Descopera.ro | 04.16.2013 | ● Vizualizări: 465

Oamenii de ştiinţă au conceput o nouă metodă de creare a animalelor modificate genetic (GM) prin care rezolvă una dintre principalele obiecţii ale activiştilor ce pledează împotriva modificărilor genetice.

Noua tehnică de „editare a genelor” este de cel puţin 10 ori mai eficientă decât tehnologia GM existentă, iar un pas crucial este faptul că nu implică folosirea genelor rezistenţei la antibiotice, ce fuseseră criticate de activiştii anti-GM.

Cercetătorii de la Institutul Roslin din Ediburgh, unde celebra oaie clonată Dolly a fost creată în 1996, au anunţat că au conceput primul porc modificat genetic cu ajutorul acestei tehnici. Porcul face parte dintr-un proiect ambiţios ce are ca scop conceperea de animale rezistente la boli cu ajutorul modificărilor genetice.

Porcuşorul născut în luna august a anului trecut a primit numele de „pig 26”. „Porcul 26” a fost supus unei modificări genetice foarte mici – cercetătorii au şters o singură „literă” din cele 3 miliarde baze azotate ce formează întregul său genom.

Oamenii de ştiinţă afirmă că puterea extraordinară a noii tehnici de editare a genelor vine din faptul că este extrem de precisă, îmbunătăţind astfel eficacitatea mecanismelor de creare a animalelor modificate genetic de cel puţin 10 ori.

De asemenea, noua tehnică poate fi folosită şi pe zigoţi, nu doar pe celule de ţesut, şi nu necesită markerii de rezistenţă la antibiotice şi nici procesul complex de clonare necesar în cazul tehnicilor folosite în trecut pentru a produce animale modificate genetic.

Profesorul Bruce Whitelaw de la Institutul Roslin afirmă că noua tehnică produce animale GM cu o eficienţă de 10%-15%, iar tehnicile standard folosite până acum prezentau o eficienţă mai mică de 1%.

„Putem face aceste modificări fără niciun marker şi fără nicio urmă. Dacă nu efectuezi un audit complex nu ai cum să-ţi dai seama cum a avut loc respectiva mutaţie. Ar fi putut să aibă loc natural, sau ar fi putut să fie creată de un editor ADN”, spune profesorul Whitelaw.

Mai exact, pentru că noua tehnică de editare a genelor nu lasă niciun semn în genomul animalului în afara mutaţiei dorite, aceasta imită procesul evoluţionar natural, însă o face cu ajutorul unui editor al genomului conceput de om.

„Cu ajutorul aceste noi tehnologii putem lucra direct în zigot cu o eficienţă de 10%-15%. Aşadar, din purceluşii născuţi o dată de o scroafă cel puţin unul va conţine modificarea genetică”, a mai spus specialistul.

„Putem scăpa de rezistenţa la antibiotice şi în anumite situaţii nu mai avem nevoie de clonare. Acest lucru este foarte bun, deoarece clonarea are o imagine negativă în rândul publicului”, spune profesorul Whitelaw.

„Noi, ca oameni de ştiinţă, suntem extrem de încântaţi de această reuşită, pentru că ne permite să facem schimbări foarte precise, astfel că este o tehnică foarte puternică. Nu ştim însă dacă publicul va avea aceeaşi perspectivă asupra reuşitei”, a mai comentat cercetătorul.

„Porcul 26” face parte dintr-un program de cercetare ce are ca scop conceperea de porci GM care sunt rezistenţi la infecţii precum febra porcină africană. Oamenii de ştiinţă încearcă să introducă mutaţii specifice în ADN-ul porcilor domestici despre care se ştiu că fac porcii sălbatici din Africa să devină rezistenţi la această boală.

„Porcului 26 i-a fost ştearsă o singură bază azotată. Din cele trei miliarde de baze azotate, am eliminat una singură din locul de unde voiam să o eliminăm. Este extrem de uşor de realizat”, a comentat profesorul Whitelaw.

„Cu alte cuvinte, este vorba despre modificări genetice «curate» – motiv pentru care companiile comerciale sunt atât de încântate de această reuşită. De asemenea, autorităţile relevante caută acum o metodă de clasificare a acestei metode”, a mai spus profesorul.

În SUA, autorităţile americane se pregătesc să aprobe pentru consum primul animal modificat genetic – un somon conceput de compania Aquabounty Technologies care are o genă suplimentară ce îi permite să crească la dimensiuni mai mari. FDA a anunţat deja că acest somon nu prezintă vreun risc de mediu sau asupra sănătăţii umane, experţii aşteptându-se ca FDA să aprobe lansarea sa pe piaţă în cursul acestui an.

Dacă FDA va aproba comercializarea acestui somon, se estimează că alte 40-50 de specii de animale GM vor fi supuse procesului de aprobare. 

„Pentru a hrăni o populaţie în continuă creştere, ce doreşte tot mai multă carne în dieta sa, va fi nevoie să folosim toate instrumentele pe care le avem la dispoziţie pentru a creşte eficienţa producţiei de alimente”, a comentat profesorul Helen Sang de la Institutul Roslin.

Profesorul Sang lucrează la conceperea găinilor modificate genetic. Alături de colegii săi, profesorul Sang a reuşit deja să conceapă găini GM ce sunt parţial rezistente la virusul gripei – o problemă mare pentru crescătorii de găini. De exemplu, numai în Mexic au fost sacrificate anul trecut 22 de milioane de găini infectate cu virusul gripei H7N2.

„Găinile modificate genetic sunt afectate de această gripă, însă nu o transmit mai departe. Acesta este primul pas în folosirea modificărilor genetice pentru a face păsările complet rezistente la gripă. Continuăm să lucrăm în această direcţie”, a comentat profesorul Sang.

„Putem folosi modificările genetice pentru a proteja găinile, o sursă importantă de hrană, într-un mod care nu poate fi realizat folosind metodele tradiţionale de înmulţire”, a comentat specialista.

„Prezicem că acest tip de modificări genetice vor ajuta la protejarea împotriva tuturor tipurilor de gripă aviară şi, de asemenea, prezicem că această genă ar putea să protejeze şi porcii de gripa porcină”, a concluzionat profesorul Sang.

Alte animale modificate genetic includ vacile care produc lapte fără beta-lactoglobulină, o proteină care provoacă alergii în rândul copiilor. De asemenea, oamenii de ştiinţă chinezi lucrează la conceprea unor vaci modificate genetic care produc lapte bogat în grăsimi omega-3, ce se găsesc în mod normal în lapte.

Surse: The Independent, The Telegraph

ASCULTĂ CE GÂNDEȘTI