Home » D:News » Terapia prin muzică – o metodă simplă ce poate îmbunătăţi viaţa bebeluşilor născuţi prematur

Terapia prin muzică – o metodă simplă ce poate îmbunătăţi viaţa bebeluşilor născuţi prematur

Terapia prin muzică – o metodă simplă ce poate îmbunătăţi viaţa bebeluşilor născuţi prematur
Publicat: 17.04.2013
Un nou studiu realizat în SUA a identificat o metodă simplă ce poate îmbunătăţi viaţa noilor născuţi. Cântatul în sala de terapie intensivă neonatală şi redarea unor sunete similare celor auzite în uter ajută la atenuarea pulsului bebeluşilor prematuri şi îmbunătăţeşte totodată somnul şi ritmul de alimentaţie ale acestora.

Cercetătorii au descoperit că bebeluşii care sufereau de probleme respiratorii sau de septicemie tindeau să se simtă mai bine atunci când îi ascultau pe părinţi în timp ce cântau un cântec de leagăn şi atunci când ascultau sunete ce imitau zgomotele făcute de bătăile inimii mamei atunci când se găseau în uter.

„Descoperim că bebeluşii prematuri nu se dezvoltă neapărat cel mai bine atunci când sunt ascunşi într-un incubator”, a declarat Joanne Loewy, şefa Louis Armstrong Center for Music and Medicine din cadrul Beth Israel Medical Center din New York.

„Funcţiile neurologice pot fi îmbunătăţite cu ajutorul muzicii, iar semnele vitale pot fi îmbunătăţite la rândul lor prin sunete interactive şi prin terapia cu muzică”, a adăugat specialista.

Studiul efectuat de Loewy a inclus 272 de bebeluşi prematuri trataţi în cadrul a 11 saloane de terapie intensivă neonatală în care erau angajaţi specialişti în terapia prin muzică.

În mod repetat, de-a lungul a două săptămâni, părinţii bebeluşilor le cântau acestora sau terapeuţii foloseau dispozitive care simulau timp de 10 minute sunetele auzite în uter. Loewy şi colegii săi au comparat semnele vitale ale bebeluşilor prematuri înregistrate în timpul acestor şedinţe muzicale şi obiceiurile de alimentaţie şi de somn cu aceleaşi semne în perioade în care bebeluşii nu erau supuşi terapiei prin muzică.

Cercetătorii au descoperit că ritmul cardiac al bebeluşilor scădea cu una sau două bătăi pe minut, în medie, atunci când ascultau cântecele de leagăn şi sunetele bătăilor inimii.

„Cântatul este foarte important, deoarece reprezintă familiaritate – bebeluşul a auzit vocea mamei şi pe cea a tatălui încă din a 16-a săptămână de sarcină”, a explicat Loewy, „la care se adaugă melodia şi ritmul unui cântec”.

De asemenea, ritmul sugerii creştea mai ales atunci când bebeluşii ascultau sunetele bătăilor inimii, iar sunetele asemănătoare celor auzite în uter duceau totodată la o îmbunătăţire pe termen lung în tiparele de somn, se arată în studiul publicat în jurnalul Pediatrics.

Cercetătorii spun că părinţii pot reproduce această metodă chiar şi atunci când nu au la dispoziţie un terapeut specializat în muzică.

„Este minunat că putem folosi corpul pentru acest lucru”, spune Loewy. „Noi educăm părinţii să ţină bebeluşul în dreptul inimii, unde se creează contact piele-piele, şi să scoată sunete de tip «aah» pentru a simula atmosfera din uter”, mai spune specialista.

Loewy afirmă că ea şi colegii săi încurajează părinţii să cânte mai ales cântece care sunt importante pentru familia şi cultura lor, lucru ce poate totodată duce la reducerea stresului.

Sursa: Reuters

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Ce este fenomenul „manosphere” și de ce politicienii britanici cer măsuri ferme pentru protejarea bărbaților?
Ce este fenomenul „manosphere” și de ce politicienii britanici cer măsuri ferme pentru protejarea bărbaților?
Ce s-a întâmplat după ce un agent de Inteligență Artificială a halucinat și a invitat mai mulți oameni la o petrecere?
Ce s-a întâmplat după ce un agent de Inteligență Artificială a halucinat și a invitat mai mulți oameni la o petrecere?
Noul decalaj digital din familie. Copiii folosesc Inteligența Artificială zilnic, dar părinții nu știu
Noul decalaj digital din familie. Copiii folosesc Inteligența Artificială zilnic, dar părinții nu știu
Utilizatorii de social media devin tot mai pasivi. Ce a dus la schimbarea comportamentului din online?
Utilizatorii de social media devin tot mai pasivi. Ce a dus la schimbarea comportamentului din online?
Test de cultură generală. Care este cel mai puternic acid din lume?
Test de cultură generală. Care este cel mai puternic acid din lume?
Tratamentele de beauty „bizare” din social media: cât este trend și cât este știință?
Tratamentele de beauty „bizare” din social media: cât este trend și cât este știință?
Iranienii nu mai găsesc minele pe care chiar ei le-au pus în Strâmtoarea Ormuz
Iranienii nu mai găsesc minele pe care chiar ei le-au pus în Strâmtoarea Ormuz
Astăzi se împlinesc 140 de ani de la naşterea unuia dintre cei mai mari pictori ai României
Astăzi se împlinesc 140 de ani de la naşterea unuia dintre cei mai mari pictori ai României
Cum ne pot afecta pielea primele raze de Soare de după iarnă?
Cum ne pot afecta pielea primele raze de Soare de după iarnă?
Metoda japoneză pentru un bagaj de mână ușor dar cu multe opțiuni vestimentare
Metoda japoneză pentru un bagaj de mână ușor dar cu multe opțiuni vestimentare
„Laptele auriu”, băutura recomandată pentru un somn profund și odihnitor
„Laptele auriu”, băutura recomandată pentru un somn profund și odihnitor
Cercetătorii testează pentru prima dată pe oameni o tehnică de resetare celulară
Cercetătorii testează pentru prima dată pe oameni o tehnică de resetare celulară
8 instrumente AI gratuite pe care le poți folosi zilnic în 2026
8 instrumente AI gratuite pe care le poți folosi zilnic în 2026
Supe, ciorbe, amintiri: de ce fiecare cultură are propriul bol de zeamă caldă?
Supe, ciorbe, amintiri: de ce fiecare cultură are propriul bol de zeamă caldă?
Ce este ura și de ce apare?
Ce este ura și de ce apare?
De ce ne gândim obsesiv la aceleași lucruri noaptea
De ce ne gândim obsesiv la aceleași lucruri noaptea
Cercetătorii cred că ochii vertebratelor au fost inițial un singur ochi în vârful capului
Cercetătorii cred că ochii vertebratelor au fost inițial un singur ochi în vârful capului
O reptilă mumificată de acum 289 de milioane de ani ne arată de ce respirăm așa cum o facem
O reptilă mumificată de acum 289 de milioane de ani ne arată de ce respirăm așa cum o facem