Home » D:News » De ce este bine să ne mâncăm mucii – ipoteza inedită a unui profesor de biochimie

De ce este bine să ne mâncăm mucii – ipoteza inedită a unui profesor de biochimie

De ce este bine să ne mâncăm mucii – ipoteza inedită a unui profesor de biochimie
Publicat: 26.04.2013
În ciuda a ceea ce ne-au învăţat părinţii atunci când eram copii, scobitul în nas şi consumarea mucilor descoperiţi acolo ar putea fi acţiuni benefice pentru sănătatea noastră – cel puţin aşa susţine un profesor de biochimie de la Universitatea Saskatchewan din Canada.

„Consumarea patogenilor cuprinşi în mucus ar putea fi o metodă prin care învăţăm sistemul imunitar să cunoască mediul înconjurător”, a explicat profesorul Scott Naper studenţilor săi.

Napper subliniază că mucii au un gust dulce, acesta fiind un potenţial semnal prin care instruieşte corpul să îi consume pentru a obţine informaţii utile sistemului imunitar.

„Am două fiice frumoase care petrec foarte mult timp cu degetele în nas. Fără dubiu, ce găsesc acolo ajunge imediat în gură. Oare nu cumva îndeplinesc o sarcină pe care suntem programaţi să o realizăm?”, se întreabă Napper.

„Natura ne încurajează să facem diferite lucruri pentru că este avantajos pentru noi să avem anumite comportamente, să consumăm diferite tipuri de mâncare. De aceea, poate că atunci când avem impulsul de a ne mânca mucii, ar trebui să-i dăm curs”, spune profesorul.

Profesorul afirmă că ipoteza sa se potriveşte cu celelalte teorii care studiază legătura dintre creşterea nivelului de igienă şi creşterea simultană a alergiilor şi a bolilor auto-imune.

„Din punct de vedere evoluţionar, oamenii au evoluat în condiţii foarte murdare, astfel că este posibil ca această dorinţă de a menţine mediul din jurul nostru şi comportamentele noastre complet sterile nu este în avantajul nostru”, spune profesorul.

Napper spune că îi face plăcere să vorbească despre scobitul în nas şi ştiinţă pentru a arăta studenţilor cum întrebări aparent simple pot duce la descoperiri ştiinţifice importante. 

Profesorul a explicat că este nevoie ca ipoteza sa despre muci trebuie să fie testată.

„E nevoie de un grup de voluntari. Aceştia ar fi împărţiţi în două grupuri, fiecare dintre ei urmând să aibă o moleculă introdusă în nas. Jumătate dintre participanţi vor continua să desfăşoare activităţile lor obişnuite, iar ceilalţi voluntari îşi vor mânca proprii muci. Apoi am putea studia reacţiile imune la respectiva moleculă, iar dacă reacţiile sunt mai mari la cei care s-au scobit în nas şi au mâncat secreţiile nazale, acest lucru ar valida ipoteza”, a explicat profesorul.

Napper a declarat, râzând, că a fost deja contactat de persoane interesate să participe la acest studiu. „Sunt chiar puţin îngrijorat că ar putea să trimită prin poştă mostre cu cine-ştie-ce”, a mai spus profesorul.

Profesorul canadian afirmă că cel mai valoros aspect al acestei teme de discuţii este faptul că atunci când o dezbate cu studenţii aflaţi în primul an, aceştia devin imediat interesaţi de clasă. „Trebuie să-i faci pe studenţi să gândească, nu doar să stea şi să ia notiţe. Ştiinţa se bazează pe schimbul de idei”, a concluzionat Napper.

Surse: CBC News, Medical Daily

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Ceaușescu și cocoșii de munte. „Cine îl putea opri să nu comită şi această faptă abominabilă?”
Ceaușescu și cocoșii de munte. „Cine îl putea opri să nu comită şi această faptă abominabilă?”
De ce vrea NASA să folosească Soarele ca pe un telescop uriaș?
De ce vrea NASA să folosească Soarele ca pe un telescop uriaș?
Ce au descoperit cercetătorii după ce au studiat din nou o specie de broască fără plămâni?
Ce au descoperit cercetătorii după ce au studiat din nou o specie de broască fără plămâni?
6 schimbări climatice care s-au întâmplat în Europa în urmă cu 1 milion de ani
6 schimbări climatice care s-au întâmplat în Europa în urmă cu 1 milion de ani
Canabisul în concentrație mai mare, legat de un risc dramatic de episoade psihotice
Canabisul în concentrație mai mare, legat de un risc dramatic de episoade psihotice
Oamenii de știință au creat diamante în doar 15 minute cu o tehnică inovatoare
Oamenii de știință au creat diamante în doar 15 minute cu o tehnică inovatoare
O călătorie epică în plin război mondial. De la Paris la București, prin Rusia țaristă
O călătorie epică în plin război mondial. De la Paris la București, prin Rusia țaristă
Astronomii au descoperit un mini-Neptun într-un sistem stelar binar
Astronomii au descoperit un mini-Neptun într-un sistem stelar binar
Celine Dion spune că a știut înainte de diagnostic că ceva nu era în regulă cu ea
Celine Dion spune că a știut înainte de diagnostic că ceva nu era în regulă cu ea
Acum 536 de ani începea construirea „Capelei Sixtine a Estului”. Străinii au rămas uimiţi de frumuseţea acestei mănăstiri româneşti
Acum 536 de ani începea construirea „Capelei Sixtine a Estului”. Străinii au rămas uimiţi de frumuseţea acestei ...
Unii angajați au început să-și ia concediu fără să le mai spună șefilor
Unii angajați au început să-și ia concediu fără să le mai spună șefilor
În câți ani crede Elon Musk că Inteligența Artificială va depăși oamenii?
În câți ani crede Elon Musk că Inteligența Artificială va depăși oamenii?
Zeci de oameni au murit până acum în Mexic din cauza căldurii extreme
Zeci de oameni au murit până acum în Mexic din cauza căldurii extreme
Schimbările climatice îngrijorează producătorii de bere și de înghețată
Schimbările climatice îngrijorează producătorii de bere și de înghețată
Croatul Ante Pavelic, întemeietorul și ideologul Ustaše. Politician, avocat, nazist, criminal de război, consilier al lui Juan Peron
Croatul Ante Pavelic, întemeietorul și ideologul Ustaše. Politician, avocat, nazist, criminal de război, consilier al ...
Luna Phobos a lui Marte nu este ceea ce pare, sugerează fotografii nepublicate până acum
Luna Phobos a lui Marte nu este ceea ce pare, sugerează fotografii nepublicate până acum
Cum s-au răspândit gândacii „de bucătărie” în toată lumea?
Cum s-au răspândit gândacii „de bucătărie” în toată lumea?
O arahnidă care trăia în urmă cu 300 de milioane ani avea picioare cu spini
O arahnidă care trăia în urmă cu 300 de milioane ani avea picioare cu spini