Care este cel mai bun anotimp în care să rămâi însărcinată şi de ce trebuie evitată luna mai?

„Această analiză este îndelung aşteptată”, a comentat economistul Douglas Almond de la Universitatea Columbia, care nu a luat parte la acest studiu. „Nu este neapărat o dovadă 100% concludentă, dar este mult mai puternică decât alte cercetări efectuate până acum”, a mai spus Almond.

Încă din anii ’30, cercetătorii au observat că bebeluşii născuţi iarna sunt mai predispuşi la probleme de sănătate ulterior în viaţă: dezvoltare mai lentă, afecţiuni mentale şi chiar moarte timpurie. Printre explicaţiile propuse se numărau afecţiunile, temperaturile scăzute şi nivelul ridicat de poluare asociat iernii, atunci când viitoarele mame şi fetuşii aproape de termen erau în punctul cel mai vulnerabil. De curând, însă, pe măsură ce economiştii au analizat datele demografice, rezultatele nu au mai fost la fel de clare. Mamele care nu sunt albe, care sunt necăsătorite sau care nu au o educaţie superioară sunt mai predispuse la a naşte copii cu probleme de sănătate şi de dezvoltare. De asemenea, ele sunt totodată mai predispuse să nască în prima jumătate a anului. Din acest motiv, cercetătorilor le-a fost greu să deosebească efectele care se datorează anotimpului de cele care se datorează condiţiilor socioeconomice.

• O analiză a confirmat că postul intermitent nu este mai eficient decât alte diete pentru pierderea…
• Europenii trec la mașini electrice din cauza creșterii prețului la combustibili

Economiştii Janet Currie şi Hannes Schwandt de la Universitatea Princeton au apelat la o nouă metodă pentru a oferi un răspuns la această întrebare veche, folosind date obţinute de la birourile de statistică ale statelor New Jersey, New York şi Pennsylvania despre naşterile dintre 1994 şi 2006. Pentru a elimina factorii socioeconomici, studiul a analizat doar copiii născuţi de aceeaşi mamă. Cercetătorii au descoperit că tiparele asociate anotimpurilor se menţin şi în acest caz, conform studiului publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences. În cadrul studiului au fost analizat aproape 650.000 de familii americane cu mai mult de un copil, în total peste 1,4 milioane de naşteri.

Luna mai este cea mai nepotrivită lună în care o femeie poate să rămână însărcinată, arată studiul. Bebeluşii concepuţi în luna mai (şi născuţi iarna) erau cu 13% mai predispuşi să fie născuţi prematur, iar perioada de sarcină în cazul lor era cu aproape o săptămână sub medie, notează Currie şi Schwandt. Din cauză că naşterea prematură şi greutatea scăzută la naştere au fost asociate mai multor probleme de sănătate – sisteme imunitare slăbite, vedere şi auz deficitare, dezvoltare cognitivă înceată – această variaţie ar putea explica diferenţele înregistrate ulterior în viaţă. Studiul arată că în cazul copiilor concepuţi între ianuarie şi mai, perioada de sarcină scădea cu aproximativ o săptămână, revenind la durata medie în iunie.

În ceea ce priveşte greutatea la naştere, vara era anotimpul ideal pentru conceput copii. Cercetătorii au descoperit că mamele care au rămas însărcinate între iunie şi august câştigau mai multe kilograme în timpul sarcinii şi năşteau bebeluşi care cântăreau, în medie, cu 8 grame mai mult decât bebeluşii concepuţi în alte luni.

Ulterior, oamenii de ştiinţă au analizat datele obţinute de la Centers for Disease Control and Prevention şi au descoperit că scăderea anuală în durata de sarcină se potriveşte cu perioada în care cei mai mulţi pacienţi vizitează doctorul cu simptome tipice gripei. În 2009, când pandemia H1N1 a lovit cu 2 luni mai devreme faţă de începutul firesc al „anotimpului gripal”, scăderea anuală a duratei de sarcină a început mai devreme, la rândul său, fiind mai severă decât de obicei. Currie şi Schwandt sugerează că gripa le-ar putea face pe mame să dea naştere mai devreme. „Cred că datele noastre oferă un argument în plus ideii conform căreia femeile însărcinate ar trebui vaccinate antigripal”, spune Currie.

O diferenţă de câteva zile în perioada de sarcină este mică, dar importantă, afirmă Hyagriv Simhan, un doctor de la University of Pittsburgh School of Medicine care nu a luat parte la studiu. Deşi bebeluşii născuţi cu o prematuritate mai mică de o lună nu suferă probleme de sănătate severă, însă diferenţa este importantă atunci când este privită la nivelul unei populaţii mari. Simhan, ce a efectuat studii la rândul său ce sugerează existenţa unei legături între gripă şi naşterea prematură, afirmă că este probabil ca gripa să fie un factor ce afectează sănătatea noului născut, însă subliniază că nu este singurul. Spre exemplu, specialistul notează că scăderea nivelului vitaminei D în anumite momente cheie ale dezvoltării fetale ar putea juca la rândul său un rol important.

Sursa: Science Mag