Vor putea oamenii să trăiască pe Europa, satelitul de gheaţă al lui Jupiter?

Într-un articol publicat în jurnalul Astrobiology, specialiştii au desemnat 3 obiective majore.

Primul este acela de a studia materialele din care este alcătuită Europa (în afară de gheaţă), la cel puţin doup niveluri diferite de adâncime, pentru a înţelege în detaliu compoziţia sa în săruri, materie organică etc.

• Suspecții implicați în furtul tezaurului dacic s-au plâns de condițiile din închisoare
• O analiză a confirmat că postul intermitent nu este mai eficient decât alte diete pentru pierderea…

Un al doilea obiectiv este cartografierea geofizică a satelitului, cu ajutorul tehnicilor de seismologie şi magnetometrie, pentru a studia calotele glaciare şi oceanul de sub ele.

În fine, oamenii de ştiinţă speră ca o misiune ce va presupune asolizarea pe Europa să le permită să studieze geologia suprafeţei la scară umană.

După declaraţiile specialiştilor, a asoliza pe Europa şi a-i atinge efectiv suprafaţa este un ţel ştiinţific vizionar şi, în acelşi timp, o provocare tehnică extrem de dificilă.

Datele obţinute până în prezent arată că sub calotele groase de gheaţă de pe Europa există un ocean lichid, iar între acesta şi suprafaţa planetei există schimburi chimice şi energetice, fenomen care sporeşte şansele existenţei vieţii pe acest corp ceresc. Compoziţia chimică a acestui ocean ar fi similară cu cea a oceanului planetar terestru, cred oamenii de ştiinţă.

Europa este un corp ceresc relativ tânăr, ceva mic decât Luna Terrei, având 3.100 km în diametru. A fost studiat, de la distanţă, de misiunea Voyager în 1979 şi de misiunea Galileo în anii 1990, dar date mai precise despre el nu vor putea fi obţinute decât la faţa locului, după ce un vehicul spaţial va ajunge pe suprafaţa sa.

Sursa: Mail Online