Singura primată care hibernează ne-ar putea ajuta să ajungem pe Marte

Lemurianul pitic cu coada groasă nu este doar singura primată care hibernează, ci şi singurul animal despre care s-a descoperit că intră în starea de somn profund în timp ce hibernează.

În mod obişnuit, se consideră că hibernarea nu este un somn adevărat; este o stare de „toropeală”, de inactivitate, în care metabolismul se încetineşte foarte mult, în care animalele nu sunt treze, dar nici adormite, căci creierele lor nu prezintă modelele de unde cerebrale specifice stării de somn.

• Rusia avertizează că orice prezență militară occidentală în Ucraina va fi „țintă legitimă”
• Groenlanda este „critică” pentru apărarea Statelor Unite, transmite JD Vance

Totuşi, în cazul lemurianului pitic cu coada groasă, oamenii de ştiinţă au descoperit că acesta adoarme periodic în timp ce hibernează, ceea ce arată că somnul, o stare în care au loc numeroase procese reparatoare şi reglatoare, este necesar chiar şi în starea de hibernare. Rezultatele studiului au fost prezentate în jurnalul PLOS ONE. 

Deoarece lemurienii fac parte, ca şi omul, din grupul primatelor, studiul somnului la aceste animale ar putea ajuta la clarificarea unora dintre aspectele fundamentale ale somnului la oameni.

Lemurianul pitic cu coada groasă, care trăieşte pe coasta vestică a Madagascarului,  hibernează în scorburi timp de 7 luni pe an – o stragie de supravieţuire prin care  îşi conservă energia în perioada în care hrana este mai puţin abundentă. În acest răstimp, rata metabolismului scade la doar 2% din valoarea normală în stare activă, iar temperatura corpului poate ajunge la 5 grade Celsius. 

Cercetătorii au studiat hibernarea acestei specii monitorizând frecvenţa bătăilor inimii şi activitatea creierului; au descoperit astfel că lemurienii intră periodic în starea numită somn REM (starea de somn profund la care, în cazul omului, apar visele).

Cea mai mare parte a somnului este constituită dintr-un somn mai puţin profund, non-REM, care are numeorase beneficii în ceea ce priveşte refacerea fiziologică a organismului; faza REM, pe de altă parte, este considerată mai puţin „reconfortantă”; de aceea, cercetătorii au fost surprinşi să o descopere la animale aflate în stare de hibernare.

Alte studii arătaseră că veveriţele subterane, de exemplu, dorm şi ele în cursul hibernării (cel puţin în studii de laborator) , dar somnul lor nu este de tip REM.

Rezultatele sugerează că tiparele de somn variază de o specie de animal la alta şi pot oferi beneficii diferite, în funcţie de specie.

Descoperirile deschid perspective noi pentru studierea la om a tiparelor de somn asociate cu diferite temperaturi şi condiţii metabolice şi ar putea avea implicaţii importante într-un domeniu puţin cunoscut: inducerea la om a unor stări asemănătoare hibernării, în cursul unor operaţii chirugicale grele sau în cursul călătoriilor interplanetare. 

O posibilă „aplicaţie” o constituie călătoria spre Marte, care ar dura un timp îndelungat şi în cursul căreia organismul uman ar fi supus unor multipli factori de stres.

Sursa: Live Science / Credit foto: David Haring of the Duke Lemur Center