Te relaxezi mergând la cumpărături atunci când ai o problemă? Iată de ce acest lucru ţi-ar putea face rău

Ayalla Ruvio, profesor de marketing în cadrul MSU’s Broad College of Business, afirmă că aceste persoane care pun preţ pe proprietăţile lor tind să aibă o stimă de sine mai redusă decât alte persoane.

„Atunci când dau de greu, persoanele materialiste merg la cumpărături”, explică Ruvio. „Iar aceste cumpărături compulsive şi impulsive tind să genereze şi mai mult stres şi să reducă starea de bine. Cu alte cuvinte, materialismul tinde să facă evenimentele neplăcute chiar şi mai neplăcute”, explică cercetătoarea.

• 2025 a fost cel mai dificil an din ultimul deceniu pentru piața muncii
• Cum ajung românii să fie exploatați în Germania prin metoda „hotelurilor sociale”

În prima parte a studiului, Ruvio şi colegii săi au studiat 139 de cetăţeni dintr-un oraş din sudul Israelului care a fost supus multor tiruri de rachetă din Palestina timp de 6 luni în 2007.

De asemenea, cercetătorii au studiat alţi 170 de cetăţeni israelieni dintr-un alt oraş, ce nu era supus tirurilor de rachetă.

Rezultatele studiului arată că, atunci când sunt supuse unei ameninţări mortale, persoanele foarte materialiste prezentau un nivel mult mai mare al simptomelor tulburării de stres post-traumatic şi efectuau cumpărături compulsive într-un nivel mult mai mare decât persoanele mai puţin materialiste.

„Relaţia dintre materialism şi stres ar putea fi mai gravă decât se credea până acum”, spune Ruvio.

Pentru a doua parte a studiului, cercetătorii au decis să analizeze factorii care generau efectele materialismului observate în prima parte a studiului. Pentru aceasta, cercetătorii au conceput un sondaj în care au întrebat 855 de americani despre firea lor materialistă şi despre frica de moarte.

A doua cercetare a concluzionat, la rândul său, că persoanele materialiste sunt mai predispuse să încerce să-şi atenueze frica de moarte prin cumpărături impulsive şi necontrolate. În acest caz, efectele nu aveau loc doar în urma unei ameninţări specifice, cum ar fi un atac terorist, ci şi ca metodă de gestionare a anxietăţii generale provocate de mortalitate.

Rezultatele sugerează că efectele materialismului de intensificare a stresului extrem ar putea fi stimulate de o reacţie globală la frica de moarte şi de un nivel scăzut al stimei de sine.

Cercetarea a fost publicată în The Journal of the Academy of Marketing Science.

Sursa: Michigan State University