Prima pagină D:News

Un studiu efectuat în România arată că 90% din CV-uri conţin discrepanţe. Iată care sunt minciunile preferate ale românilor!

Redactia Descopera.ro | 09.26.2013 | ● Vizualizări: 382
Cele mai frecvente exagerări din CV-urile românilor, întâlnite în peste jumătate din cazuri, se referă la perioada angajării.      (Foto: Shutterstock.com) + zoom
Galerie foto (1)

Companiile româneşti apelează într-un număr din ce în ce mai mare la serviciile de verificare a trecutului profesional al angajaţilor şi candidaţilor pentru diferite poziţii (background screening), în contextul creşterii competitivităţii pieţei şi a nevoii acestora de a gestiona mai bine relaţia cu proprii angajaţi, se arată într-un comunicat dat publicităţii de Mindit, prima firmă specializată în background screening din România.

12 companii au ales până în acest moment să trecă la următorul nivel al recrutării, apelând la servicii de verificare a trecutului profesional al angajaţilor şi candidaţilor pentru poziţii precum mecanici, juniori în marketing, asistenţi, programatori, specialişti în resurse umane, analişti date, manageri, CFO şi nu numai. Dintre toate verificările realizate până în prezent de Mindit, 90% conţin discrepanţe, deşi unele dintre acestea sunt minore. 

Cele mai frecvente exagerări din CV-urile românilor, întâlnite în peste jumătate din cazuri, se referă la perioada angajării. Unul dintre motivele pentru care mulţi candidaţi exagerează în acest mod este prejudecata că vor primi bile negre din partea angajatorilor pentru inactivitate. Alte neconcordanţe se referă la anul absolvirii universităţii sau denumirea postului ocupat. Cele mai grave sunt însă situaţiile în care compania la care candidatul susţine că a lucrat neagă experienţa profesională a acestuia (3% din cazuri). 

“Într-o ţară în care promovabilitatea la examenele importante este din ce în ce mai scăzută, în care oamenii se bazează pe faptul că nimeni nu verifică autenticitatea informaţiilor oferite de către candidaţi, în care bazele de date publice aproape că nu există, fenomenul diplomelor false este o stare de fapt. Mindit încearcă să estompeze aceste manifestări şi să atragă atenţia asupra necesităţii unei verificări minuţioase şi profesioniste”, spune Irina Arsene, CEO Mindit. 



Iată câteva statistici întocmite în urma verificărilor realizate de Mindit:

  • 90% dintre CV-urile verificate conţin discrepanţe de orice fel

Studii:

  • 9% dintre CV-uri conţin discrepanţe în ceea ce priveşte anul absolvirii 

Foşti angajatori:

  • 51% dintre CV-uri conţin discrepanţe minore în privinţa perioadei angajării 
  • 24% dintre CV-uri conţin discrepanţe majore în privinţa perioadei angajării          
  • 12% dintre CV-uri conţin discrepanţe în ceea ce priveşte denumirea postului ocupat 

Legal:

  • 6% dintre candidaţi au contestat în justiţie decizia de concediere la un fost angajator
  • 24% dintre candidaţi au istoric legal fără legatură cu experienţa profesională 

Media şi social media

  • 33% dintre candidaţi au activitate în media legată de profilul profesional sau de foştii angajatori 
  • 63% dintre candidaţi sunt prezenţi pe reţelele de socializare (Facebook, Linkedin, Twitter, Google Plus) 

Implicare în organizaţii studenţeşti sau voluntariat:

  • 18% dintre candidaţi sunt implicaţi în activităţi de voluntariat sau studenţeşti

Background screening, o piaţă în creştere

Deşi background screening este o practică normală şi uzuală în ţările dezvoltate, mai ales acolo unde piaţa de HR s-a maturizat, pe piaţa locală procesul este mai dificil. Legislaţia românească nu facilitează încă verificările de identitate sau istoric de credit, care pot aduce informaţii importante asupra profilului candidatului. O altă provocare căreia un astfel de demers trebuie să îi facă faţă este reticenţa companiilor în a oferi foarte multe informaţii despre un angajat care nu a plecat în condiţii amiabile. 

“Cu toate acestea, companiile încep să conştientizeze importanţa verificărilor profesionale şi sunt din ce în ce mai dispuse să aloce buget pentru astfel de activităţi. Un rol în dezvoltarea pieţei de background screening în România îl au şi marile corporaţii care şi-au deschis sucursale în România şi au adus practica de la compania-mamă”, adaugă Irina Arsene. 

Un raport de background screening presupune verificarea informaţiilor declarate în CV (poziţiile ocupate în experienţa profesională şi nivelul de responsabilitate, motivele întreruperii contractului de muncă, confirmarea studiilor, certificarilor si a traningurilor, afilierea la diferite asociaţii profesionale), obţinerea recomandărilor direct de la sursă de la acele persoane care pot da feedback relevant. Un astfel de raport include, de asemenea, şi aspecte publice legate de activitatea candidatului în media şi pe reţelele de socializare.

Verificarea trecutului candidaţilor sau angajaţilor se realizează cu acceptul scris al acestora şi acordă prioritate protejării de orice forme de abuzuri sau efecte colaterale asupra vieţii profesionale sau personale. Verificarea statusului profesional actual se face doar în condiţiile în care nu există niciun risc pentru candidat de a încheia prematur contractul cu actualul angajator. 

Sursa: Mindit