Prima pagină D:News

Cum sună limba pe care o vorbeau strămoşii noştri acum 6.500 de ani? Un cercetător ne oferă răspunsul (AUDIO)

10.06.2013 | ● Vizualizări: 3180
Cu 4.500 de ani înainte ca Decebal să trăiască, în Europa se vorbea limba proto-indo-europeană     (Foto: Shutterstock.com) + zoom
Galerie foto (1)

Acum 6.500 de ani era greu de găsit un studio de înregistrare, însă mulţumită eforturilor depuse de cărturari de-a lungul secolelor, astăzi avem oportunitatea de a afla cum suna limba vorbită de strămoşii noştri.

Un lingvist de la Universitatea Kentucky a înregistrat o scurtă poveste în Proto-Indo-Europeană (PIE), o limbă vorbită de-a lungul Europei şi Asiei în perioada 4.500 î.e.n.-2.500 î.e.n. Limba proto-indo-europeană (PIE) este strămoşul ipotetic al tuturor limbilor indo-europene, din care fac parte majoritatea limbilor europene (inclusiv româna, engleza şi poloneza).

Profesorul Andrew Byrd a folosit latina, greaca şi sanscrita pentru a deduce cum suna Proto-Indo-Europeana.

„Este o aproximare foarte educată”, spune Byrd. „Limba persană şi engleza erau aceeaşi limbă acum 6.500 de ani. Acest lucru ne dă o senzaţie de unitate”, spune Byrd.



Cercetătorul a înregistrat pentru revista Archeology o poveste scrisă în 1868 şi tradusă în PIE. În fabula „Oaia şi caii”, aceste animale discută soarta lor de servitori ai oamenilor.

Iată cum suna limba strămoşilor noştri:

Fabula în limba română:

O oaie care nu avea lână a văzut cai, unul din ei trăgând un car greu, altul cărând o greutate mare, iar altul mergând repede cu un om în spate. Oaia le-a spus cailor „Inima mă doare când văd un om conducând caii”. Caii au spus: „Ascultă, oaie, pe noi ne doare inima când vedem un om, stăpânul, făcându-şi din lâna oilor un veştmânt călduros pentru el. Iar oaia nu mai are lână”. Auzind asta, oaia a fugit pe câmpii.

Iată cum suna fabula în limba PIE în viziunea lui Andrew Byrd:

h2áu̯ei̯ h1i̯osméi̯ h2u̯l̥h1náh2 né h1ést, só h1éḱu̯oms derḱt. só gwr̥hxúm u̯óǵhom u̯eǵhed; só méǵh2m̥ bhórom; só dhǵhémonm̥ h2ṓḱu bhered. h2óu̯is h1ékwoi̯bhi̯os u̯eu̯ked: “dhǵhémonm̥ spéḱi̯oh2 h1éḱu̯oms-kwe h2áǵeti, ḱḗr moi̯ aghnutor”. h1éḱu̯ōs tu u̯eu̯kond: “ḱludhí, h2ou̯ei̯! tód spéḱi̯omes, n̥sméi̯ aghnutór ḱḗr: dhǵhémō, pótis, sē h2áu̯i̯es h2u̯l̥h1náh2 gwhérmom u̯éstrom u̯ept, h2áu̯ibhi̯os tu h2u̯l̥h1náh2 né h1esti. tód ḱeḱluu̯ṓs h2óu̯is h2aǵróm bhuged.

Sursa: Archeology