O analiză ADN pune sub semnul întrebării autenticitatea capului regelui Henric al IV-lea

Studiul, publicat în revista European Journal of Human Genetics, are la bază o analiză ADN realizată pe trei descendenţi în viaţă ai casei de Bourbon care îl au ca strămoş comun pe Louis al XIII-lea, fiul lui Henric al IV-lea.

Echipa coordonată de geneticianul belgian Jean-Jacques Cassiman, de la Universitatea Louvain, şi de istoricul francez Philippe Delorme a stabilit că cei trei urmaşi ai casei de Bourbon „au acelaşi cromozom Y (transmis pe linie paternă)”.

• O nouă metodă de fraudă face ravagii: Infractorii se dau drept angajați bancari
• Cum a justificat o mamă faptul că și-a tatuat copiii minori în mod repetat?

Însă acel cromozom Y, considerat de Philippe Delorme un „cromozom autentic al Bourbonilor”, nu a fost regăsit în profilurile genetice ale celor două relicve atribuite lui Louis al XVI-lea (ghilotinat pe 21 ianuarie 1793) şi lui Henric al IV-lea (asasinat pe 14 mai 1610).

„Acesta nu este sângele lui Louis al XVI-lea”, a declarat Jean-Jacques Cassiman, adăugând că ADN-ul prelevat din capul mumificat nu putea nici el să aparţină fostului rege Henric al IV-lea.

Într-o a doua analiză, efectuată de această dată pe ADN-ul mitocondrial (transmis pe linie maternă), profesorul Cassiman a arătat că nu este posibil ca ADN-ul extras din capul mumificat să provină de la Henric al IV-lea.

Descoperit în 2008, după mai multe secole de peregrinări, capul a fost autentificat ca fiind cel al regelui Henric al IV-lea în 2010, de o echipă de 20 de specialişti condusă de medicul legist şi antropologul Philippe Charlier, pe baza unor comparaţii ştiinţifice şi istorice, contestate punctual de Philippe Delorme.

La sfârşitul anului 2012, Philippe Charlier a publicat, alături de un expert spaniol în paleogenetică, în revista Forensic Science International, un profil genetic comun între capul mumificat şi sângele uscat provenind de pe o batistă care ar fi fost înmuiată în sângele regal în ziua în care Louis al XVI-lea a fost ghilotinat, pe 21 ianuarie 1793. Pentru echipa franco-spaniolă, concordanţa genetică între cele două relicve validă faptul că ele aparţin celor doi regi ai Franţei, separaţi de şapte generaţii.

Sursa: Mediafax