Home » D:News » Cât de aproape eşti de moarte? Felul în care arăţi şi te mişti îţi arată starea de sănătate şi riscul de deces

Cât de aproape eşti de moarte? Felul în care arăţi şi te mişti îţi arată starea de sănătate şi riscul de deces

Publicat: 18.10.2013
Cât de aproape eşti de moarte? Felul în care arăţi şi te mişti îţi  arată starea de sănătate şi riscul de deces
Particularităţi precum ridurile de pe frunte şi modul în care se mişcă o persoană pot să reflecte starea generală de sănătate a acesteia şi riscul ei de a muri, arată cercetări recente. Din păcate, medicii nu prea se bazează pe aceste aspecte atunci când evaluează starea de sănătate a pacienţilor.

Într-un studiu aspra a 1.200 de pacienţi taiwanezi, cercetătorii de la Universitatea Princeton, SUA, au constatat că persoanele care realizau evaluarea  – şi care nu erau cadre medicale, ci operatori de interviu care fuseseră pregătiţi special pentru această cercetare – puteau face predicţii asupra stării de sănătate şi riscului de deces ale pacienţilor, bazând-se pe expresia feţei, capacitatea de reacţie şi agilitatea generală a acestora. Iar aceste predicţii s-au dovedit mai exacte decât evaluările realizate de medici sau de pacienţii înşişi.

După cum afirmă autorii în articolul publicat în jurnalul Epidemiology, rezultatele arată că operatorii de interviu, care de obicei petrec un timp îndelungat observându-şi subiecţii, pot obţine informaţii importante despre sănătatea participanţilor prin simpla observare a acestora.

”Faţa şi corpul tău dezvăluie o mulţime de lucruri despre viaţa ta. Noi bănuim că o mare cantitate de informaţii despre sănătatea unei persoane este reflectată de faţa ei, de mişcările ei, de felul în care vorbeşte şi funcţionează, precum şi de datele colectate în mod direct în cursul interviurilor”, spune Noreen Goldman, profesor de demografie în cadrul Woodrow Wilson School.

Noreen Goldman şi conducătorul studiului, Megan Todd, au analizat date colectate în cadrul unui studiu referitor la îmbătrânire (Social Environment and Biomarkers of Aging Study  – SEBAS).

Început în anul 2000, SEBAS a colectat date provenite din interviuri complexe realizate la domiciliul participanţilor, din analiza probelor biologice şi din rezultatele unor investigaţii medicale asupra unor adulţi vârstnici şi de vârstă mijlocie din Taiwan. 

Capacităţile fizice ale participanţilor au fost evaluate cu ajutorul unor teste menite să determine, de exemplu, viteza cu care mergeau, forţa cu care apucau cu mâinile, felul în care se ridicau de pe scaun;  participanţii au fost, de asemenea, întrebaţi cum îşi considerau starea de sănătate, pe o scară de la 1 la 5 (excelentă – 5, bună – 4, medie -3, nu prea bună – 2, proastă – 1). Operatorilor de interviu şi medicilor  li s-a carut să evalueze şi ei sănătatea pacienţilor, pe aceaşi scară.

Operatorii de interviu au observat, în timpul întrevederii, modul în care se comportau participanţii, iar medicilor li s-a cerut să evalueze sănătatea participanţilor prin investigaţii medicale şi analiza istoricului medical al pacientului.

Pentru a înţelege contribuţia multelor variabile care influenţează riscul de deces, cercetătorii au inclus în analiza statistică factori precum sexul, locul de reşedinţă, educaţia, starea civilă, gradul de participare la activităţi sociale, bolile cronice, echilibrul psihic şi forma fizică a pacienţilor.

După analiza datelor, au apărut două rezultate neaşteptate.

În primul rând, evaluările medicilor nu preziceau cu acurateţe şansele de supravieţuire ale pacinţilor, deşi medicii efectuaseră un examen standard, plus o ecografie abdominală, investigaţii de la care certcetătorii aşteptau predicţii mai exacte.

Al doilea rezultat surprinzător a fost acela că evaluările operatorilor de interviu s-au dovedit mult mai utile pentru prezicerea riscului de deces, comparativ cu auto-evaluările, poate din cauză că observaţiile operatorilor erau mai puţin subiective comparativ cu părerile subiecţilor despre propria persoană.

Auto-evaluarea stării de sănatate este larg folosită de sociologi şi cercetătorii  din  domeniul medical, pentru că este simplă; dar, deşi ea poate să prezică, într-o oarecare măsură, mortalitatea, are multe lipsuri. Atunci când o persoană îşi evualuează propria stare de sănătate, medicul nu ştie la ce grup de referinţă se raportează acea persoană, iar auto-evaluările diferă în funcţie de rasă şi etnie, ca şi de categoria socioeconomică; prin urmare auto-evaluarea nu este o modalitate de încredere  de a estima starea de sănătate a unei persoane şi este nevoie de metode mai precise.

Goldman consideră că un mijloc de a obţine mai multă precizie ar fi includerea unor operatori de interviu în studiile asupra sănătăţii populaţiei, de vreme ce aceştia pot furniza evaluări mai obiective, care să echilibreze subiectivismul auto-evaluărilor. 

Sursa: Science Daily / Foto. Hepta

Cele mai noi articole
Ce diferențe pot apărea în cazul gemenilor separați? Un caz i-a uimit pe cercetători
Ce diferențe pot apărea în cazul gemenilor separați? Un caz i-a uimit pe cercetători
Oamenii de știință au modificat genetic hamsterii pentru a-i transforma în „monștri agresivi“
Oamenii de știință au modificat genetic hamsterii pentru a-i transforma în „monștri agresivi“
Cum a transformat dieta câinele străvechi în cel mai bun prieten al omului?
Cum a transformat dieta câinele străvechi în cel mai bun prieten al omului?
Galaxia, transformată în „telescop cosmic” pentru a studia inima Universului tânăr
Galaxia, transformată în „telescop cosmic” pentru a studia inima Universului tânăr
Elon Musk, surprins în timp ce folosea scutul termic de la Starship drept farfurie pentru gustări
Elon Musk, surprins în timp ce folosea scutul termic de la Starship drept farfurie pentru gustări
Se împlinesc 65 de ani de la moartea celui mai important poet simbolist român
Se împlinesc 65 de ani de la moartea celui mai important poet simbolist român
De ce depinde fericirea românilor? Împlinirea profesională, pe primul loc
De ce depinde fericirea românilor? Împlinirea profesională, pe primul loc
Povestea președintelui Volodimir Zelenski, spusă prin benzi desenate
Povestea președintelui Volodimir Zelenski, spusă prin benzi desenate
Vara care urmează va rivaliza cu recordurile de căldură înregistrate în 2021
Vara care urmează va rivaliza cu recordurile de căldură înregistrate în 2021
Oceanele lumii au atins cel mai acid nivel din ultimii 26.000 de ani, avertizează un raport climatic
Oceanele lumii au atins cel mai acid nivel din ultimii 26.000 de ani, avertizează un raport climatic
Poluarea cauzată de rachetele spațiale schimbă compoziția atmosferei. Cum ne afectează?
Poluarea cauzată de rachetele spațiale schimbă compoziția atmosferei. Cum ne afectează?
Cultivarea orezului, înregistrată într-un sit neolitic vechi de 8.000 de ani. Ce au dezvăluit boabele carbonizate?
Cultivarea orezului, înregistrată într-un sit neolitic vechi de 8.000 de ani. Ce au dezvăluit boabele carbonizate?
Mister rezolvat. Oamenii de știință ar fi descoperit cum s-au format galaxiile fără materie întunecată
Mister rezolvat. Oamenii de știință ar fi descoperit cum s-au format galaxiile fără materie întunecată
Riscul de cancer mamar la bărbați ar putea fi asociat cu infertilitatea
Riscul de cancer mamar la bărbați ar putea fi asociat cu infertilitatea
Aurorele boreale pot fi auzite chiar și atunci când nu sunt văzute. Cum se formează sunetele?
Aurorele boreale pot fi auzite chiar și atunci când nu sunt văzute. Cum se formează sunetele?
Primele animale au dezvoltat sisteme complexe de adaptare înainte de Explozia Cambriană
Primele animale au dezvoltat sisteme complexe de adaptare înainte de Explozia Cambriană
Cea mai rară specie de mamifer marin din lume. Ce șanse mai are de supraviețuire?
Cea mai rară specie de mamifer marin din lume. Ce șanse mai are de supraviețuire?
Un medicament pentru cataractă a arătat rezultate promițătoare în testele de laborator
Un medicament pentru cataractă a arătat rezultate promițătoare în testele de laborator