Iată mecanismul misterios prin care se hrăneşte o căpuşă (VIDEO)

Publicat: 31.10.2013

Un clip video surprinde o căpuşă în plină glorie, adică în timp ce suge sângele unei victime. Noul material descris în jurnalul „Proceedings of the Royal Society B”, relevă pentru prima dată metoda prin care o căpuşă se prinde de piele şi îşi introduce în victimă aparatul bucal.

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Se pare că parazitul nu foloseşte tehnici de tăiere sau găurire a pielii pentru a ajunge la ţintă. În schimb, ei folosesc o trompă constituită dintr-o pereche de struguri telescopice, pentru a pătrunde pielea. Apoi, creatura trage pielea printr-o mişcare similară stilului de înot bras trag pielea peste un hipostom, un fel de placă de la nivelul aparatului bucal dotată cu ţepi. (Acest fenomen se poate observa la minutul 2:20).

Hipostom, un fel de placă de la nivelul aparatului bucal dotată cu ţepi (Foto: Dania Richter)

Spre deosebire de modul în care se hrănesc ţânţarii, căpuşele rămân ataşate de gazdă timp de mai multe zile sau chiar săptămâni, hrănindu-se cu sânge până în momentul în care sunt gata să depună ouă sau să intre în următoarea fază din ciclul lor.

„Ţânţarii sau alte creaturi de acest gen stau pe gazdă pentru un timp foarte scurt. Căpuşa are o provocare diferită, ea rămânând pe gazdă”, a explicat coautorul studiului Dania Richter, de la Charité – Universitätsmedizin Berlin.

Pentru a rămâne ataşate discret, căpuşele inserează în gazdă substanţe analgezice, anticoagulante şi antiinflamatoare. În acelaşi timp ele sunt nevoite să se ancoreze ferm de locul din care se hrănesc pentru a nu provoca multă durere. Unele căpuşe folosesc un fel de adeziv pentru a se lipi de gazdă, însă căpuşa Ixodes ricinus are o abordare diferită.

În noul studiu, oamenii de ştiinţă au surprins o căpuşă Ixodes ricinus în timp ce penetra urechea unui şoarece fără păr eutanasiat. În acelaşi timp, ei au studiat la microscop aparatul bucal al animalului şi au combinat aceste informaţii cu cele observate în video.

Astfel, oamenii de ştiinţă au dedus că animalul foloseşte o abordare nouă şi complicată pentru a se hrăni. Mai întâi, căpuşa simte pielea folosind perechea de structuri telescopice echipate cu un fel de degete ca nişte ghimpi, numite chelicere. Aceste chelicere sunt retractile şi se pot îndoi. Astfel, în mod similare cu mişcare de îndoire a cotului, mănunchiul de degete se îndoaie şi fac loc în pielea gazdei pentru o altă structură asemănătoare cu un harpon şi care se numeşte hipostom. Odată ce hipostomul pătrunde în piele, căpuşa se poate hrăni în voie.