Home » D:News » Google îl sărbătoreşte astăzi pe Emil Racoviţă, la 145 de ani de la naşterea savantului român

Google îl sărbătoreşte astăzi pe Emil Racoviţă, la 145 de ani de la naşterea savantului român

Publicat: 15.11.2013
Google şi-a modificat, vineri, logoul pentru a-l sărbători pe Emil Racoviţă, la împlinirea a 145 de ani de la naşterea savantului român, fondator al biospeologiei, biolog şi speolog, explorator şi academician.

Noul logo este conceput sub forma unui desen, în care imaginea lui Emil Racoviţă apare postată în interiorul primei litere „O” din cuvântul Google.

Totodată, logoul Google face referire la expediţia lui Emil Racoviţă în Antarctica, în urma căreia savantul român a realizat un studiu aprofundat asupra vieţii balenelor şi a pinguinilor.

Google îşi schimbă logoul ocazional, pentru a serba un anumit eveniment major sau o personalitate care a schimbat lumea.

Motorul de căutare Google alege rar să omagieze o personalitate din România, modificându-şi logoul în acest sens. În galeria logourilor dedicate României în ultimii ani s-au numărat Constantin Brâncuşi, George Enescu, I.L. Caragiale, Sergiu Celibidache, Mărţisorul şi Ziua Naţională a României.

În acest an, Google a sărbătorit-o şi pe Maria Tănase, la 100 de ani de la naşterea cântăreţei.

Emil Racoviţă (15 noiembrie 1868, Iaşi – 17 noiembrie 1947, Cluj-Napoca) este fondatorul biospeologiei, biolog şi speolog, explorator şi academician, potrivit site-ului Institutului Cultural Român.

Emil Racoviţă a fost membru titular al Academiei Române din anul 1920, preşedinte al Academiei între 1926 şi 1929 şi profesor la Universitatea din Cluj (1920-1947).

La numai 25 de ani, în 1893, a fost ales membru al Societăţii zoologice din Franţa. A fost director adjunct al staţiunii zoologice marine de la Banyuls-sur-Mer (Franţa), director adjunct al laboratorului de anatomie comparată de la Sorbona şi codirector al revistei internaţionale Archives de zoologie expérimentale et générale. În lucrarea „Essai sur les problèmes biospéologiques” din 1907, Emil Racoviţă a pus bazele unei noi ştiinţe – biospeologia.

A participat în calitate de naturalist, împreună cu Roald Amundsen, Frederick Cook, Antoine Dobrowolski şi Henryk Arctowski la expediţia în Antarctica cu nava „Belgica” (1897-1899), sub conducerea lui Adrien de Gerlache. În timpul acestei expediţii, Emil Racoviţă, împreună cu ceilalţi oameni de ştiinţă, a adunat un bogat material ştiinţific botanic şi zoologic, care a constituit ulterior obiectul unui număr de 60 volume publicate, reprezentând o contribuţie ştiinţifică mai mare decât a tuturor expediţiilor antarctice anterioare luate la un loc. În urma acestei expediţii, savantul român a întreprins un studiu aprofundat asupra vieţii balenelor, pinguinilor şi altor păsări antarctice.

Emil Racoviţă la bordul navei Belgica la sfîrşitul iernii polare (Foto: Fr. Cook).    Emil Racoviţă la bordul navei Belgica la sfîrşitul iernii polare (Foto: Fr. Cook).

A înfiinţat în 1920, la Universitatea din Cluj, primul institut de speologie din lume, crearea acestui institut fiind consfinţită printr-o lege specială promulgată pe 26 aprilie 1920. În cadrul acestui nou institut, Emil Racoviţă a predat primul curs de biologie generală din România. Pentru început, institutul de speologie de la Cluj a funcţionat ca parte componentă a Facultăţii de Ştiinţe din Cluj, reprezentând cadrul oficial în care fondatorul său a mutat şi sediul Societăţii Ştiinţifice „Biospeologica”, pe care o întemeiase în 1907, ca instrument internaţional de coordonare a activităţii tuturor zoologilor interesaţi de studiul faunei subterane.

Racoviţă este fondatorul biospeologiei, o ştiinţă prin excelenţă sintetică, concepută iniţial în scopul de a ajunge la o reconstituire cât mai fidelă a istoriei naturale a domeniului subteran. Emil Racoviţă a definit biospeologia ca ştiinţa formelor de viaţă din mediul subteran (peşteri şi pânze freatice). Cercetările sale asupra sistematicii, ecologiei şi evoluţiei animalelor subterane au contribuit la dezvoltarea unei perspective filogenetice în sistematică. Mare iubitor al naturii, Emil Racoviţă este unul dintre iniţiatorii ocrotirii monumentelor naturii din România.

A publicat, pe lângă materiale de specialitate, şi alte lucrări privind organizarea învăţământului superior şi a cercetării ştiintifice. Principalele lucrări ştiinţifice semnate de Emil Racoviţă – „Essai sur les problèmes biospéologiques” (1907), „Speologia” (1927) şi „Evoluţia şi problemele ei” (1929) – au contribuit esenţial la dezvoltarea cercetării biologice şi speologioce, la nivel internaţional.

Institutul de speologie de la Cluj a fost reorganizat în 1960, trecând sub egida Academiei Române şi primind numele de Institutul de Speologie „Emil Racoviţă”.

Madalina Cerban, [email protected]

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Apa răcită în vasele de teracotă, o practică veche de peste 3.000 de ani
Apa răcită în vasele de teracotă, o practică veche de peste 3.000 de ani
Niloofar Rahmani, prima femeie pilot a Forțelor Aeriene Afgane
Niloofar Rahmani, prima femeie pilot a Forțelor Aeriene Afgane
Denis Villeneuve, regizorul celui mai bine cotat film de pe IMDb. Creatorul peliculelor „Dune” și „Dune: Part Two”
Denis Villeneuve, regizorul celui mai bine cotat film de pe IMDb. Creatorul peliculelor „Dune” și „Dune: Part Two”
Wes Studi, singurul actor nativ american recompensat cu Oscar. „Aș vrea doar să spun că era și timpul”
Wes Studi, singurul actor nativ american recompensat cu Oscar. „Aș vrea doar să spun că era și timpul”
Panică pe Pământ după o înregistrare audio misterioasă cu Stația Spațială Internațională
Panică pe Pământ după o înregistrare audio misterioasă cu Stația Spațială Internațională
Un implant a reușit să declanșeze regenerarea naturală a oaselor, arată un studiu
Un implant a reușit să declanșeze regenerarea naturală a oaselor, arată un studiu
O nouă descoperire a Telescopului Webb sugerează că viața a apărut mai devreme decât se credea
O nouă descoperire a Telescopului Webb sugerează că viața a apărut mai devreme decât se credea
Test de cultură generală. Craniul cărui mare poet i-a fost furat din mormânt?
Test de cultură generală. Craniul cărui mare poet i-a fost furat din mormânt?
O nouă cercetare contestă posibilitatea ca Marte să ascundă un lac sub calota de gheață
O nouă cercetare contestă posibilitatea ca Marte să ascundă un lac sub calota de gheață
Activiștii pentru drepturile animalelor au vandalizat un portret al regelui Charles
Activiștii pentru drepturile animalelor au vandalizat un portret al regelui Charles
Neofit, mitropolitul care a devenit şef al guvernului şi i-a turnat apoi pe clericii revoluţionari paşoptişti
Neofit, mitropolitul care a devenit şef al guvernului şi i-a turnat apoi pe clericii revoluţionari paşoptişti
Cercetătorii au descoperit o autostradă a insectelor în Pirinei. O adevărată minune a naturii
Cercetătorii au descoperit o autostradă a insectelor în Pirinei. O adevărată minune a naturii
Câți oameni mor din cauza tutunului, alcoolului, fast-foodului și a combustibililor fosili în Europa?
Câți oameni mor din cauza tutunului, alcoolului, fast-foodului și a combustibililor fosili în Europa?
De ce au fost retrase unele produse cu tăiței din Danemarca? Motivul care le face periculoase pentru oameni
De ce au fost retrase unele produse cu tăiței din Danemarca? Motivul care le face periculoase pentru oameni
O bancă de lapte matern va fi înființată în România
O bancă de lapte matern va fi înființată în România
Vigdis Finnbogadottir, prima femeie aleasă președinte în mod democratic. „Nu este suficient ca o femeie să fie inteligentă. Inteligența trebuie să aibă o coafură modernă”
Vigdis Finnbogadottir, prima femeie aleasă președinte în mod democratic. „Nu este suficient ca o femeie să fie inteligentă. ...
Cercetătorii au descoperit un antibiotic revoluționar, care protejează bacteriile „bune”
Cercetătorii au descoperit un antibiotic revoluționar, care protejează bacteriile „bune”
Unul dintre cele mai imprevizibile fenomene meteorologice se intensifică din cauza schimbărilor climatice
Unul dintre cele mai imprevizibile fenomene meteorologice se intensifică din cauza schimbărilor climatice