Home » D:News » Un ecosistem nou şi straniu ia naştere în oceanele Terrei

Un ecosistem nou şi straniu ia naştere în oceanele Terrei

Un ecosistem nou şi straniu ia naştere în oceanele Terrei
Publicat: 17.11.2013
Ştim deja că diverse animale marine înghit plasticul produs de om şi ajuns în oceane şi că aceste bucăţi de plastic au efecte grave asupra acestor animale. Acum, însă, oamenii de ştiinţă au descoperit ceva şi mai îngrijorător: în apele oceanelor se formează un ecosistem cu totul nou. Denumit de cercetători „plastisferă”, ecosistemul este format din microorganisme - unele dintre ele necunoscute specialiştilor – care colonizează acumulările de particule mărunte de material plastic, depuse pe fundul mării.

Peste 1.000 de specii de microorganisme au fost numărate până acum în aceste sedimente de plastic; unele specii n-au fost încă identificate. Acest ansamblu de microorganisme este semnificativ diferit de alte comunităţi oceanice de microorganisme şi mult mai  diversificat decât acestea, ceea ce sugerează că particulele de plastic oferă un mediu foarte prielnic unor microorganisme care nu ar supravieţui în alte habitate. 

Studiul, realizat de o echipă de cercetători de la Institutul Oceanografic şi de la Laboratorul de Biologie Marină, ambele din Woods Hole, SUA, este printre primele care cercetează efectele plasticului asupra vieţuitoarelor microscopice din ocean.

Cercetătorii au folosit plase cu ochiuri foarte fine pentru a colecta particule de plastic mărunte – cu diametrul de 1-5 mm – din mai multe puncte din nordul Oceanului Atlantic.

Utilizând atât imagini de înaltă rezoluţie, cât şi secvenţierea genetică, specialişti au identificat ecosisteme aparte, asociate cu 2 tipuri diferite de plastic; comunităţile de microorganisme descoperite se deosebesc, din punct de vedere genetic, de cele care trăiesc pe alte tipuri de substrat în apele din jur, de exemplu pe bucăţi plutitoare de lemn ori pene. Comunităţile de microorganisme din plastisferă  au, de asemenea, o diversitate mai mare decât a celor de pe alte substraturi, din aceleaşi ape, care sunt dominate, de obicei, de numai câteva specii.

Printre cele peste 1000 de specii de microorganisme inventariate se numără alge, bacterii şi plante, dintre care unele nu au fost identificate încă. Cercetătorii nu sunt interesaţi să afle numai despre ce specii e vorba, ci şi să înţeleagă relaţiile complexe dintre acestea, precum şi modul în care influenţează ele oceanul şi viaţa marină şi ce se va întâmpla în cele din umră cu aceste particule de plastic care constituie substratul pe care trăiesc aceste comunităţi.

Imaginile obţinute cu microscopul electronic arată că unele dintre bacteriile prezente în plastisferă trăiesc în mici adâncituri formate în plastic, ceea ce sugerează că aceste specii ar degrada biologic plasticul. E nevoie însă de mai multe studii pentru a confirma existenţa acestui proces, iar cercetătorii intenţionează să izoleze şi să cultive în laborator aceste bacterii pentru a studia acţiunea lor asupra plasticului.

Deoarece cercetările sunt abia la început, sunt greu de estimat potenţialale efecte ale plastisferei asupra mediului marin. Printre altele, oamenii de ştiinţă se tem că aceste fragmente de plastic, împreună cu microorganismele aparte pe care le găzduiesc, ar putea, călătorind prin ocean, să răspândească specii potenţial dăunătoare sau poluanţi periculoşi.

Sursa: ABC

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Arheologii au descoperit cele mai vechi unelte de lemn din istoria omenirii
Arheologii au descoperit cele mai vechi unelte de lemn din istoria omenirii
Ceva ciudat s-a întâmplat cu Pământul în 2010, iar oamenii de știință tot nu înțeleg ce a fost
Ceva ciudat s-a întâmplat cu Pământul în 2010, iar oamenii de știință tot nu înțeleg ce a fost
Cum să faci un avion de hârtie „aprobat” de NASA?
Cum să faci un avion de hârtie „aprobat” de NASA?
Acidificarea oceanelor distruge viața socială a peștilor de recif
Acidificarea oceanelor distruge viața socială a peștilor de recif
Uneltele antice arată ce foloseau chirurgii din dinastia Ming pe post de anestezic
Uneltele antice arată ce foloseau chirurgii din dinastia Ming pe post de anestezic
Un proces inspirat de păianjeni transformă proteinele din porumb într-un material similar plasticului
Un proces inspirat de păianjeni transformă proteinele din porumb într-un material similar plasticului
Sucul de roșii și soia reduce inflamația la adulții cu obezitate
Sucul de roșii și soia reduce inflamația la adulții cu obezitate
Activitățile care te ajută să îmbătrânești sănătos fără efort fizic
Activitățile care te ajută să îmbătrânești sănătos fără efort fizic
Test de cultură generală. Care este cea mai rară culoare din natură?
Test de cultură generală. Care este cea mai rară culoare din natură?
Premieră mondială: rezervă uriașă de „apă reîmprospătată”, descoperită la 200 de metri sub fundul mării
Premieră mondială: rezervă uriașă de „apă reîmprospătată”, descoperită la 200 de metri sub fundul mării
România va avea primul centru de date din lume cu Inteligență Artificială Cuantică
România va avea primul centru de date din lume cu Inteligență Artificială Cuantică
Au avut nevoie de 22 de ani pentru a-l restaura. Semnificaţiile incredibile ascunse de Leonardo da Vinci în acest tablou
Au avut nevoie de 22 de ani pentru a-l restaura. Semnificaţiile incredibile ascunse de Leonardo da Vinci în acest tablou
Un tânăr cercetător a reușit să producă benzină și motorină din plastic reciclat
Un tânăr cercetător a reușit să producă benzină și motorină din plastic reciclat
Unde pleacă românii în 2026? Destinațiile exotice sunt în topul preferințelor!
Unde pleacă românii în 2026? Destinațiile exotice sunt în topul preferințelor!
De ce bananele nu sunt tocmai bune de adăugat la smoothie-uri?
De ce bananele nu sunt tocmai bune de adăugat la smoothie-uri?
Dimineața sau seara: când este cel mai bine să udăm plantele?
Dimineața sau seara: când este cel mai bine să udăm plantele?
Erbicidarea culturilor în luna mai – ghid complet (P)
Erbicidarea culturilor în luna mai – ghid complet (P)
O proteză dentară rară din secolul al XIX-lea, purtată de o persoană avută, a fost găsită în Portugalia
O proteză dentară rară din secolul al XIX-lea, purtată de o persoană avută, a fost găsită în Portugalia