Home » D:News » Ne paşte un pericol care poate anula un secol întreg de progres

Ne paşte un pericol care poate anula un secol întreg de progres

Autor: Mihaela Stanescu 11.20.2013
Ne paşte un pericol care poate anula un secol întreg de progres
Medicii din Marea Britanie avertizează că bacteriile rezistente la antibiotice – aşa-numiţii „supermicrobi” – reprezintă o ameninţare atât de mare la adresa sănătăţii, încât ar putea să anuleze toate progresele înregistrate de un secol încoace în cercetarea medicală. Operaţii banale astăzi ar putea deveni extrem de periculoase, din cauza riscul de infecţie cu supermicrobi, care ar micşora drastic şansele de supravieţuire ale pacienţilor.

Într-un editorial special, publicat în revista medicală The Lancet, medicii britanici din sistemul sanitar de stat avertizează că sistemul ar putea ajunge într-o situaţie dificilă în încercarea de a susţine costurile îngrijirilor medicale pentru o populaţie care îmbătrâneşte, într-o epocă pe care autorii o numesc „era post-antibiotice”.

„Mă îngrijorează faptul că, peste 20 de ani, dacă mă duc la spital pentru o operaţie de înlocuire a articulaţiei şoldului, m-aş putea alege cu o infecţie care să provoace complicaţii majore şi poate chiar decesul, pur şi simplu deoarece antibioticele n-ar mai avea efect asupra ei”, spune prof. John Watson, ministru adjunct al sănătăţii în Anglia.

Specialiştii arată, în articolul lor, că rata deceselor datorate infecţiilor bacteriene „ar putea reveni la cifra de la începutul secolului XX”, înainte de descoperirea antibioticelor.

„Rar s-a întâmplat ca medicina modernă să se confrunte cu o ameninţare atât de gravă. Fără antibiotice, tratamentele necesare atât pentru intervenţii chirurgicale minore, cât şi pentru operaţii majore, precum transplanturile, ar putea deveni imposibile, iar costurile îngrijirilor medicale ar creşte probabil vertiginos, de vreme ce am fi nevoiţi să recurgem la antibiotice noi, mai costisitoare, şi să finanţăm perioade de internare mai lungi.”

Prescrierea de antibiotice în mod excesiv a fost mult timp considerată principala cauză a dezvoltării rezistenţei la antibiotice. Cu cât utilizarea antibioticelor este mai răspândită în populaţie, cu atât există mai multe oportunităţi ca bacteriile să se adapteze, devenind rezistente. Iar antibioticele nu sunt administrate doar oamenilor: sunt folosite şi în medicina veterinară, în agricultură, în fermele piscicole, favorizând astfel răspândirea fenomenului rezistenţei bacteriilor la aceste substanţe.

Cândva, industria antibioticelor şi cercetarea medicală de profil ţineau pasul cu apariţia de noi tulpini bacteriene, creând mereu noi clase de antibiotice, dar acum fabricarea acestor medicamente a devenit în mare măsură neprofitabilă şi nu a mai fost creată o nouă clasă de antibiotice din 1987. 

În luna septembrie a acestui an, Centers for Disease Control and Prevention (CDC) din SUA raportau că anual, în rândul populaţiei americane, cel puţin 2 milioane de persoane dezvoltă infecţii bacteriene grave cu germeni rezistenţi la unul sau mai multe tipuri de antibiotice şi cel puţin 23.000 mor din cauza acestor infecţii.

Dr. Thomas Frieden, director of the CDC, a subliniat necesitatea de a „proteja” noile antibiotice: dacă şi când le vom avea, medicii vor trebui să se abţină de a le prescrie cu uşurinţă, în mod exagerat, pentru a evita ca ele să devină inutile în lupta împotriva bacteriilor. 

Pe lângă reducerea prescrierii antibioticelor de către medici, există şi alte strategii utile în lupta cu supermicrobii: îmbunătăţirea igienei în spitale, oferirea de stimulente industriei farmaceutice, pentru a încuraja cercetările pentru descoperirea de noi antibiotice şi alternative la antibiotice, 

Dar, afirmă unii medici, e necesar ca şi publicul să-şi asume responsabilitatea. 

„Încercăm din greu să nu prescriem antibiotice, dar, în practică, acest lucru e foarte dificil. Pacientul va fi nemulţumit de consultaţie şi e posibil să renunţe la serviciile medicului respectiv, să se înscrie în altă parte sau să se ducă la cabinetul de urgenţă şi să primească antibiotice de la asistenta medicală.”

”E nevoie de o schimbare în ceea ce priveşte aşteptările pacienţilor. Trebuie să educăm publicul în ideea că nu pentru orice boală iei o pastilă”, spune dr. Peter Swinyard, preşedinte al Family Doctor Association.

Surse: FOXNews, The Independent

Cele mai noi articole
Pfizer România despre întârzieri ale dozelor de vaccin: Intensificăm operațiunile de fabricație
Pfizer România despre întârzieri ale dozelor de vaccin: Intensificăm operațiunile de fabricație
România produce carne de melc de 50 milioane de lei. Care este cel mai mare producător din țara noastră
România produce carne de melc de 50 milioane de lei. Care este cel mai mare producător din țara noastră
Astronomii ar fi auzit, pentru prima oară, „sunetul” de fundal al Universului
Astronomii ar fi auzit, pentru prima oară, „sunetul” de fundal al Universului
Avertismentul cercetătorilor: Omenirea gonește spre un „viitor înfiorător” pe care nici nu îl înțelege
Avertismentul cercetătorilor: Omenirea gonește spre un „viitor înfiorător” pe care nici nu îl înțelege
Acidificarea oceanelor poate face ca unele specii să strălucească mai intens
Acidificarea oceanelor poate face ca unele specii să strălucească mai intens
Urmele unei epave misterioase au ieșit la suprafață pe nisipurile unei insule din Carolina de Nord
Urmele unei epave misterioase au ieșit la suprafață pe nisipurile unei insule din Carolina de Nord
Noi cercetări arată că există, de fapt, trei subtipuri diferite ale maladiei Alzheimer
Noi cercetări arată că există, de fapt, trei subtipuri diferite ale maladiei Alzheimer
Un dispozitiv wireless micuț ar putea fi soluția pentru obezitate și pierderea în greutate
Un dispozitiv wireless micuț ar putea fi soluția pentru obezitate și pierderea în greutate
Păsările au un misterios „simț cuantic”, iar cercetătorii l-au observat direct pentru prima oară în istorie
Păsările au un misterios „simț cuantic”, iar cercetătorii l-au observat direct pentru prima oară în istorie
Măsurătorile accelerării unui pulsar dezvăluie partea întunecată a Căii Lactee
Măsurătorile accelerării unui pulsar dezvăluie partea întunecată a Căii Lactee
China a câştigat războiul comercial lansat de Donald Trump, iar americanii suportă costurile
China a câştigat războiul comercial lansat de Donald Trump, iar americanii suportă costurile
Combustibil din plante. Cercetătorii au descoperit o metodă mai ieftină pentru producția acestuia
Combustibil din plante. Cercetătorii au descoperit o metodă mai ieftină pentru producția acestuia
Imagini inedite cu mai multe capre negre, surprinse în Munții Bucegi în timpul unei acțiuni de monitorizare
Imagini inedite cu mai multe capre negre, surprinse în Munții Bucegi în timpul unei acțiuni de monitorizare
Cercetătorii români vor să inventeze un dispozitiv care detectează uleiul falsificat
Cercetătorii români vor să inventeze un dispozitiv care detectează uleiul falsificat
Vaccinarea împotriva COVID-19. Câți dintre români s-ar vaccina acum sau după ce văd efectele adverse
Vaccinarea împotriva COVID-19. Câți dintre români s-ar vaccina acum sau după ce văd efectele adverse
Klaus Iohannis, după ce s-a vaccinat public: „Este sigur și eficient. Recomand tuturor vaccinarea”
Klaus Iohannis, după ce s-a vaccinat public: „Este sigur și eficient. Recomand tuturor vaccinarea”
Cercetătorii au aflat, în sfârșit, de ce la fiecare opt ani insectele invadează liniile de tren din munții Japoniei
Cercetătorii au aflat, în sfârșit, de ce la fiecare opt ani insectele invadează liniile de tren din munții Japoniei
Dacia lansează Bigster, un SUV de 4,6 metri lungime. Care va fi strategia Groupe Renault în următorii ani
Dacia lansează Bigster, un SUV de 4,6 metri lungime. Care va fi strategia Groupe Renault în următorii ani