Chiar suntem diferiţi de alte animale?

Care sunt diferenţele fizice care ne deosebesc de rudele noastre cele mai apropiate ca specie?

Există câteva moduri destul de evidente prin care corpurile noastre se deosebesc de cele ale maimuţelor. De exemplu, noi putem să ne ţinem genunchii drepţi, avem picioarele mai lungi ca braţele şi ne deplasăm în poziţie verticală nefolosindu-ne şi mâinile. 

• Un bărbat infectat cu HIV s-a vindecat complet datorită unei mutații genetice rare
• Practici medievale într-un spital: sute de copii, infectați cu HIV după ce au fost refolosite seringi

De asemenea, noi avem bărbie, iar corpul uman este acoperit de glande sudoripare care ne asigură un sistem mai eficient de răcire decât cel de care beneficiază primatele. Noi ne-am pierdut şi caninii şi mare parte din blana noastră protectoare. Irisul ochiului este relativ mic şi înconjurat de scleră albă, nu neagră, lucru care ne ajută să ne dăm seama uşor în ce direcţie privesc cei din jur. Femeie nu prezintă markeri externi ai fazei fertile, iar bărbaţii nu au baculum. 

Aceste trăsături nu sunt la fel de inovatoare precum aripile, de exemplu. Şi cu toate acestea, în ciuda listei reduse de atribute fizice specifice speciei noastre, noi am reuşit să preluăm controlul planetei. Fireşte, se presupune că această „cucerire a planetei” are legătură cu creierele noastre mari. 

Dar, au oamenii cei mai mari creieri?

Nu. Ce-i drept, oamenii au creieri destul de mari ca cântăresc între 1,25 şi 1,45 de kilograme, însă creierii elefanţilor cântăresc 4 kilograme, pe când cei ai balenelor, 9 kg. 

Creierul uman reprezintă aproximativ 2% din masa totală a corpului (deşi el consumă 25% din energie), în timp ce creierul de elefant reprezintă mai puţin de 1% din masa corporală. Mai mult, unii şoareci au creieri de 5 ori mai mari ca ai noştri, în raport cu dimensiunea corpului. 

După ce am pierdut în faşa mamiferelor mari la capitolul mărime absolută a creierului şi de mamiferele mici la mărimea relativă a creierului, putem lua în considerare un alt tip de comparaţie. Această comparaţie ia în calcul faptul că pe măsură ce mamiferele devin mai mari, creierii lor devin mai mari din punct de vedere al mărimii absolute, dar mai mici, comparativ cu masa corporală. 

Ei bine, cel puţin la capitolul acesta stăm bine deoarece avem un creier de 7 ori mai mare decât indică estimarea pentru un mamifer de mărimea noastră. 

Care sunt diferenţele care ne-au permit să cucerim lumea?

În cartea sa, „The Gap: The Science of What Separates Us From Other Animals„, Thomas Suddendorf a studiat caracteristicile despre care se spune că ne diferenţiază de restul speciilor: limbajul, capacitatea de a prezice şi de a ne da seama ce urmează să facă ceilalţi, inteligenţa şi moralitatea. 

În fiecare dintre aceste contexte, capacitatea uman este specială, în anumite privinţe. Mai exact, se pare că două caracteristici sunt critice: dorinţa de a face schimb de gânduri între noi şi capacitatea de a ne gândi la situaţii alternative pe care să le încorporăm în naraţiuni mai mari. 

Oamenii se bazează pe un mod flexibil, dar riscant, de a controla comportamentul prin gândirea inteligentă. Mental, noi putem să călătorim în timp şi să analizăm aspecte din trecut sau viitor. Putem compara căile alternative pe care le-am putea avea în viitor, cu scopul de a hotărî un plan. Tocmai acest lucru ne dă liberul arbitru, avantajându-ne mai mult ca pe restul speciilor. 

Pe de altă parte, pentru a avea o rată cât mai mare de succes a alegerilor pe care le facem căutăm să luăm informaţii utile unii de la alţii. Noi cerem răspunsuri şi dăm al rândul nostru sfaturi. De asemenea, noi ne putem folosi imaginaţia pentru a ne da seama ce perspective au alţii şi care sunt scenariile complet funcţionale. Acest lucru ne permite să profităm de experienţele celorlalţi pentru a ne ghida prudent propriul comportament. 

Puterile noastre extraordinare nu derivă din muşchi, ci din spiritul nostru colectiv. Împreună, minţile noastre au generat civilizaţii şi tehnologii prin acre am schimbat faţa pământului.