Prima pagină D:News

Cafea sau bere? Alegerea ar putea afecta materialul genetic din celule

12.06.2013 | ● Vizualizări: 366
Cafeaua şi alcoolul au efecte diametral opuse asupra unor componente ale materialului genetic, au descoperit oamenii de ştiinţă.      (Foto: Shutterstock.com) + zoom
Galerie foto (1)

Băuturile alcoolice şi cafeaua au efect foarte diferite asupra stării şi comportamentelor noastre, dar acum cercetătorii au descoperit că au efecte complet opuse şi asupra genomului. Studiind o tulpină de drojdie care prezintă multe similarităţi genetice cu celula umană, oamenii de ştiinţă au descoperit că alcoolul şi cafeaua acţionează asupra unor componente ale ADN-ului implicat în îmbătrânire şi apariţia cancerului.

Componentele afectate sunt telomerele - capetele lanţurilor de ADN şi proteine din cromozomi - a căror lungime este corelată cu procesul de îmbătrânire şi cu riscul de apariţie a bolilor canceroase. Telomerele joacă un rol important în viaţa celulei: ele asigură acurateţea procesului de copiere şi reparare a ADN. De fiecare dată când o celulă se divide, ADN-ul este copiat în celulele-fiice cu telomere puţin mai scurte. În cele din urmă, telomerele devin prea scurte, iar atunci celula moare. 

Cercetătorii de la Universitatea din Tel Aviv (Israel) şi Univ. Columbia  (SUA) au descoperit că alcoolul duce la  creşterea lungimii telomerelor, iar cafeina determină scurtarea acestora. Rezultatele experimentelor au fost publicate în PLOS Genetics.

„Pentru prima dată, am identificat câţiva factori de mediu care modifică lungimea telomerelor şi am arătat în ce mod fac acest lucru, spune prof. Martin Kupiec, conducătorul studiului. „Ceea ce am aflat ar putea duce, într-o zi, la prevenirea şi tratarea unor boli umane.”



Cercetătorii au urmărit să extindă un studiu realizat în 2004 de prof. Elizabeth Blackburn, specialist în biologie moleculară şi laureată a Premiului Nobel, studiu care sugera că stresul emoţional determina scurtarea telomerelor, într-un un mod caracteristic procesului de îmbătrânire, probabil  datorită generării de radicali liberi în celule.

Cercetătorii au cultivat celule de drojdie în condiţii care generau radicali liberi pentru a testa efectul acestora asupra lungimii telomerelor şi au fost surprinşi să constate că lungimea acestora nu s-a modificat.

În continuare, au expus celulele de drojdie la 12 factori de mediu generatori de stres. Marea majoritate a acestora – variaţii ale temperaturi şi pH-ului, diferite medicamente şi alte substanţe chimice  - nu au avut niciun efect asupra lungimii telomerelor.

Dar o concentraţie mică de cafeină – similară celei dintr-o ceaşcă mică de espresso – determina scurtarea telomerelor, iar alcoolul în concentraţie de 5-7% duce la lungirea lor.

În ce fel se pot aplica aceste descoperiri la om?

Pentru a înţelege aceste schimbări, cercetătorii au scanat 6.000 de tulpini de drojdie, fiecare având dezactivată o altă genă. Cu ajutorul unor analize genetice asupra tulpinilor cu telomerele cel mai scurte şi cele mai lungi, au constatat că două gene, Rap1 şi Rif1, joacă rolul principal în medierea relaţiei dintre factorii de stres ambientali şi lungimea telomerelor.

În total, aproximativ 400 de gene sunt implicate şi interacţionează pentru a menţine lungimea telomerelor, contribuind la stabilitatea genomului.

Iar cele mai multe dintre aceste gene sunt prezente şi în celulele umane.

Rezultatele arată că lungimea telomerelor este un parametru foarte exact definit şi că trebuie protejată de efectele dăunătoare ale  mediului. 

Sunt încă necesare cercetări pentru a stabili dacă e vorba despre o relaţie cauză-efect şi nu de o simplă corelaţie între lungimea telomerelor, pe de o parte, şi procesul de îmbătrânire şi cancer, pe de altă parte. 

Numai atunci cercetătorii vor şti dacă telomerele umane răspund la acelaşi semnale ca şi cele de drojdie, ceea ce ar putea duce al descoperirea unor noi terapii şi recomandări pentru alimentaţie. 

Sursa: Science Daily