De ce devine simţul mirosului mult mai ascuţit atunci când ne este frică? Cercetătorii au făcut o descoperire fascinantă

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Astfel, celulele senzoriale responsabile cu simţul mirosului au capacitatea de a învăţa să asocieze anumite mirosuri cu teama, chiar înainte ca mesajul de alertă să ajungă la creier.

Oamenii de ştiinţă au descoperit că simţul mirosului devine mult mai ascuţit atunci când oamenilor le este teamă. Prin urmare, mirosurile pe care aceştia le percep atunci când resimt frica sunt înregistrate ca amintiri. Dacă o anumită persoană va percepe din nou mirosul care i-a declanşat frica, aceasta va trăi din nou frica respectivă, descoperire care se poate dovedi extrem de utilă pentru tratarea tulburărilor de stres postraumatic.

• Risc de cancer pentru o treime dintre angajații în sănătate din Europa
• Secretul unui „nou început” poate fi chiar anotimpul de vară, spun psihologii

Cercetătorii au pus la punct noua teorie după ce au testat activitatea cerebrală a şoarecilor, cărora le-au implantat, prin intermediul şocurilor electrice, amintiri ale senzaţiilor de teamă asociate cu diferite mirosuri.

Când şoarecii au fost expuşi la aceleaşi mirosuri care au declanşat frica, receptorii mirosului au devenit de patru ori mai activi, ceea ce arată că simţurile noastre acţionează ca un „semnal de avertizare” pentru situaţiile periculoase.

Neurologii consideră că mirosurile declanşează amintiri deoarece nervul olfactiv – care transmite mesaje dinspre nas către creier – este situat foarte aproape de amigdala creierului şi de hipocamp, regiunile cerebrale conectate cu amintirile emoţionale.

John McGann, autorul studiului publicat în revista Science, a sugerat că rezultatele vor transforma modul în care neurologii au definit până acum mirosul.

„În modelul anterior, ochiul funcţionează ca un aparat de fotografiat, urechea ca un microfon, nasul ca un laborator de chimie, iar datoria creierului este să analizeze aceste informaţii”, a afirmat John McGann.

Cu toate acestea, noile cercetări arată că senzorii mirosului se adaptează în mod independent de creier, sporindu-şi activitatea când detectează mirosuri „înfricoşătoare”.

„În acest studiu, am urmărit activitatea neuronilor de la nivelul sistemului olfactiv al şoarecilor – care controlează simţul mirosului – şi am descoperit, spre surprinderea noastră că activitatea acestor celule nu numai că indicau mirosurile prezente la nivelul nasului, ci îşi intensificau reacţia când şoarecii îşi dădeau seama că un anumit miros anticipa că vor primi un şoc electric”, a adăugat autorul studiului.

Descoperirea este surprinzătoare deoarece noile date arată că „până şi cei mai timpurii neuroni din sistemul senzorial pot fi schimbaţi ca rezultat al învăţării”, a indicat John McGann.

Surse: Mediafax, Daily Mail, Rutgers