Home » D:News » De ce au oamenii nevoie de somn?

De ce au oamenii nevoie de somn?

De ce au oamenii nevoie de somn?
Publicat: 14.01.2014
Somnul pare o activitate riscantă pentru om şi alte animale: le pune în primejdie, făcându-le mai vulnerabile în faţa prădătorilor, şi le împiedică să umble după hrană sau parteneri de împerechere o mare parte a timpului. Din punct de vedere evolutiv, pare o activitate inutilă şi chiar periculoasă. Totuşi, animalele dorm, deci somnul trebuie să aibă un rost. Recent, oamenii de ştiinţă au ajuns la concluzia că somnul este preţul pe care îl plătim pentru învăţare şi memorie.

Doi oameni de ştiinţă de la University of Wisconsin School of Medicine and Public Health au lansat o nouă ipoteză privind somnul, numită ipoteza homeostaziei sinaptice, sau SHY (synaptic homeostasis hypothesis), care contrazice ideea larg acceptată că somnul întăreşte conexiunile cerebrale.

Dr. Dr. Giulio Tononi şi dr. Dr. Chiara Cirelli cred că, dimpotrivă, somnul slăbeşte conexiunile dintre neuroni, permiţând copului să economisească energie, să evite stresul celular şi să menţină capacitatea neuronilor de a răspunde selectiv la stimuli.

„Somnul este preţul pe care îl plătim pentru învăţare şi memorie”, spune dr. Tononi. „ În stare de veghe, învăţarea întăreşte conexiunile sinaptice din creier, mărind nevoia de energie şi saturând creierului cu informaţii noi. Somnul permite creierului să se reseteze, ajutând la integrarea informaţiilor nou-învăţate cu amintirile deja consolidate, astfel încât creierul să poată începe ziua următoare cu forţe noi.” Cercetătorii şi-au publicat ipoteza în jurnalul Neuron.

Concepţia lor se sprijină pe observaţiile realizate în cursul a numeroase studii ale somnului şi stării de veghe la mai multe specii de animale, de la musculiţele de oţet şi până la om. Ipoteza SHY a fost elaborată pe baza datelor moleculare, electrofiziologice şi comportamentale, precum şi cu ajutorul unor simulări computerizate.

Conceptul de homeostazie sinaptică se referă la capacitatea creierului de a menţine un echilibru în ceea ce priveşte forţa conexiunilor dintre celulele sale neuronale.

Somnul sporeşte capacitatea de învăţare prin amplificarea unor trăsături importante ale memoriei, inclusiv achiziţia de noi date, consolidarea, extragerea esenţialului, integrarea şi „uitarea inteligentă” (a aspectelor neesenţiale), care permite creierului să evite acumularea de detalii lipsite de importanţă. 

Dar, contrar opiniei curente, care consideră că aceste trăsături sunt amplificate în somn prin intensificarea conexiunilor sinaptice, Cirelli şi Tononi cred că, dimpotrivă, consolidarea şi integrarea informaţiilor, ca şi refacerea capacităţii de învăţare, se datorează proprietăţii somnului de a reduce intensitatatea sinaptică şi de a mări proporţia informaţiilor esenţiale faţă de cele neesenţiale.

Ipoteza, deşi sprijinită pe un număr de dovezi ştiinţifice solide, scoate în evidenţă şi aspecte încă neelucidate. Una dintre întrebări este dacă creierul poate realiza homestazie sinaptică şi în starea de veghe, prin activarea selectivă a unor circuite cerebrale, în vreme ce altele s-ar odihni, inactivate temporar, şi s-ar putea astfel reseta.

Sursa: UW Health

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Cine i-a creat pe zei? Cum a apărut ideea de ființe supranaturale
Cine i-a creat pe zei? Cum a apărut ideea de ființe supranaturale
Ce este sindromul impostorului și de ce îi afectează inclusiv pe oamenii de succes
Ce este sindromul impostorului și de ce îi afectează inclusiv pe oamenii de succes
De ce ne pasă atât de mult ce cred ceilalți despre noi? Psihologia unei nevoi pe care nu o putem opri
De ce ne pasă atât de mult ce cred ceilalți despre noi? Psihologia unei nevoi pe care nu o putem opri
Istoria șervețelului. Cum a evoluat de la bucata de pânză a romanilor la șervețelul de hârtie
Istoria șervețelului. Cum a evoluat de la bucata de pânză a romanilor la șervețelul de hârtie
Povestea oglinzii. Cum au ajuns oamenii să își vadă pentru prima dată chipul și cine a inventat oglinda modernă
Povestea oglinzii. Cum au ajuns oamenii să își vadă pentru prima dată chipul și cine a inventat oglinda modernă
Ce este ucronia? Genul literar care își imaginează o istorie alternativă
Ce este ucronia? Genul literar care își imaginează o istorie alternativă
De ce înșală oamenii? Știința infidelității și povestea unui cuvânt cu rădăcini latine
De ce înșală oamenii? Știința infidelității și povestea unui cuvânt cu rădăcini latine
Zahărul îi face hiperactivi pe copii? Ce spun studiile despre unul dintre cele mai răspândite mituri
Zahărul îi face hiperactivi pe copii? Ce spun studiile despre unul dintre cele mai răspândite mituri
Credite de nevoi personale cu dobândă fixă în România: cum compari băncile în 2026 (P)
Credite de nevoi personale cu dobândă fixă în România: cum compari băncile în 2026 (P)
Când zăpada nu este din apă: spectacolul înghețat și roșiatic de pe Pluto
Când zăpada nu este din apă: spectacolul înghețat și roșiatic de pe Pluto
Bombă de 100 de kilograme, descoperită într-un cartier din Berlin
Bombă de 100 de kilograme, descoperită într-un cartier din Berlin
Ce pregătește Pentagonul în privința trupelor americane din Europa?
Ce pregătește Pentagonul în privința trupelor americane din Europa?
Mănăstirea care „atârnă” la 1.200 de metri altitudine. Ce spun legendele despre acest lăcaș de cult?
Mănăstirea care „atârnă” la 1.200 de metri altitudine. Ce spun legendele despre acest lăcaș de cult?
Cum l-a împiedicat Biserica pe Goethe să devină jurist
Cum l-a împiedicat Biserica pe Goethe să devină jurist
O importantă descoperire arheologică ar fi fost făcută pe un șantier din București
O importantă descoperire arheologică ar fi fost făcută pe un șantier din București
Românii, mai puțin dispuși decât europenii să plătească pentru vizionarea de filme online
Românii, mai puțin dispuși decât europenii să plătească pentru vizionarea de filme online
Stocuri neobișnuit de mici la gaze naturale în Europa. Care este situația României?
Stocuri neobișnuit de mici la gaze naturale în Europa. Care este situația României?
Polonia „nu dorește” arme nucleare pe teritoriul său, a transmis ministrul adjunct al Apărării
Polonia „nu dorește” arme nucleare pe teritoriul său, a transmis ministrul adjunct al Apărării