Victorie pentru natura din România: se suspendă autorizarea microhidrocentralelor în ariile protejate!

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Organizaţia WWF România a lansat, la sfârşitul anului trecut, campania naţională „Râurile de munte: ultima şansă”, urmărind să obţină protecţia legală pentru cele mai valoroase râuri de munte din România, ce ar fi ameninţate de peste 500 de proiecte de microhidrocentrale (MHC), aflate în diferite stadii de avizare, construire sau funcţionare.

Potrivit WWF, „în ultimii ani, am asistat la adevărate mutilări ale ariilor naturale protejate din Munţii Carpaţi, prin dinamitări, excavări şi albii aproape complet secate din cauza construcţiei şi operării de microhidrocentrale, de cele mai multe ori încălcându-se în mod flagrant legislaţia europeană„.

Reprezentanţii organizaţiei mai arată că aceste intervenţii au avut loc din cauza cadrului legislativ ambiguu şi a faptului că România nu are un mecanism de pre-planificare strategică la nivel naţional care să indice unde pot fi amplasate microhidrocentrale şi unde nu.

Astfel, prin protocolul semnat marţi, Departamentul pentru Ape, Păduri şi Piscicultură condus de Lucia Varga şi WWF România vor colabora pentru a dezvolta acest mecanism de pre-planificare.

„Părţile semnatare convin să colaboreze în vederea întreprinderii tuturor măsurilor necesare pentru definirea, identificarea, cartarea şi protecţia zonelor de excludere, precum şi a zonelor nefavorabile şi mai puţin favorabile pentru amplasarea de amenajări hidroenergetice, în conformitate cu legislaţia naţională şi angajamentele internaţionale ale României”, se arată în document.

Totodată, este prevăzută suspendarea procesului de avizare/autorizare de amenajări hidroenergetice în ariile protejate până la îndeplinirea obiectivelor protocolului. Suspendarea autorizării va fi dispusă până la 31 ianuarie 2014.

Tot până la 31 ianuarie, Lucia Varga trebuie să desemneze printr-un ordin de ministru zonele de excludere (corpuri de apă situate în arii naturale protejate şi corpuri de apă având stare ecologică bună şi foarte bună).

În următoarea lună, până la 28 februarie, trebuie înfiinţat la nivel naţional a unui grup de lucru format din reprezentanţi ai factorilor interesaţi (autorităţi publice relevante cu atribuţii în domenii specifice obiectivului protocolului, Coaliţia Natura 2000, mediul academic, ONG-uri în domeniul conservării naturii, eco-turismului, pescuitului şi al industriei) în scopul elaborării mecanismului de pre-planificare (ţinând cont de zonele de excludere, nefavorabile şi mai puţin favorabile) urmând ca în baza acestuia să se realizeze un studiu pentru evaluarea potenţialului hidroenergetic al Romaniei.

Delimitarea diferitelor tipuri de zone şi aprobarea mecanismului de pre-planificare şi integrarea acestora, alături de propunerile de armonizare legislativă din cadrul grupului de lucru, într-o propunere de act normativ şi adoptarea noii legi ar urma să fie realizate până la 28 februarie 2015, se mai arată în protocol.

Ministrul Lucia Varga a arătat că se doreşte producerea de energie din surse regenerabile, însă aceste investiţii trebuie să aibă un impact minim asupra mediului, iar ariile protejate şi starea apelor trebuie să fie pe primul loc.

La rândul său, directorul WWF România Magor Csibi a declarat că majoritatea românilor percep energia hidro ca exclusiv bună, însă lucrurile trebuie nuanţate şi fiecare investiţie în parte trebuie evaluată.

Acesta a mai spus că există zone unde chiar nu trebuie să fie investiţii, cum sunt pădurile virgine şi unele segmente de râuri din ariile protejate, care nu merită sacrificate pentru un profit imediat.

El a mai menţionat că WWF România nu este singura orgaizaţie care s-a implicat în această problemă, ci a continuat demersurile altor ONG-uri şi asociaţii de pescari, care au protestat faţă de construcţia unor microhidrocentrale, care între timp au fost realizate.

Click pe imagine pentru mărire    (Credit: WWF)

Peste 300 de microhidrocentrale (MHC) au autorizaţii de gospodărirea apelor, fiind construite şi funcţionale, iar alte peste 150 sunt în curs de autorizare, potrivit informaţiilor furnizate de Departamentul pentru Ape, Păduri şi Piscicultură la solicitarea MEDIAFAX.

Ministrul delegat pentru Ape şi Păduri Lucia Varga a semnat, marţi, un protocol cu WWF România, prin care s-a angajat să suspende de la 31 ianuarie autorizarea construcţiei de MHC în ariile protejate şi să fie elaborată o lege pentru desemnarea zonelor unde aceste investiţii nu pot fi realizate, în contextul în care mai multe ONG-uri au reclamat distrugerea râurilor de munte prin aceste investiţii.

Potrivit datelor remise MEDIAFAX, de la Administraţia Naţională „Apele Române” (ANAR), 316 microhidrocentrale au autorizaţii de gospodărirea apelor, ceea ce înseamnă că ele sunt deja construite şi funcţionale, aceste documente fiind emise la finalul investiţiei, pentru stabilirea valorilor de apă folosite.

Cele mai multe autorizaţii – 55 – au fost emise de Administraţia Bazinală de Apă Olt, 50 – de Administraţia Siret, câte 47 de administraţiile Mureş şi Buzău – Ialomiţa, 36 – de Administraţia Someş – Tisa, 27 – de Administraţia Banat, 23 – de Administraţia Argeş – Vedea, şi sub 20 de administraţiile Crişuri şi Jiu.

Au fost aşadar construite microhidrocentrale în nouă din cele 11 bazine hidrografice ale României.

Totodată, administraţiile bazinale au mai emis şi 156 de avize de gospodărirea apelor, documente emise într-un stadiu incipient al investiţiei.

Astfel, urmează să mai fie construite 55 de MHC în bazinul Someş – Tisa, 27 în bazinul Olt, 26 în bazinul Mureş, 15 în Banat, 14 în Buzău – Ialomiţa şi sub zece în fiecare din celelate bazine enumerate.

După obţinerea avizului de gospodărirea apelor, trebuie obţinute şi avizul de mediu (de la agenţia judeţeană pentru protecţia mediului) şi autorizaţia de construire (de la consiliul judeţean), iar la final se solicită autorizaţia de gospodărirea apelor.

WWF România a lansat anul trecut o petiţie adresată ministrului Lucia Varga pentru protejarea râurilor de munte din România ameninţate de proiectele de microhidrocentrale, disponibilă pe site-ul www.raurileromaniei.ro, care a strâns până la ora difuzării acestei ştiri 18.351 de semnături.

În 2012, ONG-urile din Coaliţia pentru Mediu din România au reclamat de mai multe ori că albiile râurilor de munte Capra, Buda şi Otic, din judeţul Argeş, şi odată cu ele habitate naturale protejate prin lege, au fost distruse prin construcţia de microhidrocentrale.

Preşedintele Asociaţiei „Salvaţi Dunărea şi Delta”, Liviu Mihaiu, spunea atunci că este vorba despre 300 de râuri afectate de construcţia a 500 de microhidrocentrale, în cele mai multe cazuri în mod ilegal, în lipsa documentelor necesare – a acordurilor de mediu actualizate şi a unui studiu de evaluare adecvată privind protejarea biodiversităţii – şi „cu complicitatea autorităţilor”.

Reprezentanţii asociaţiei arătau că unul dintre investitori a solicitat şi a primit, în 3 septembrie 2012, un acord de mediu actualizat de la Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului din Piteşti, cu toate că, în urma unui control al Gărzii de Mediu, efectuat în iulie anul trecut, fusese amendat cu 100.000 de lei pentru „nereguli flagrante”.

Ministrul Mediului Rovana Plumb spunea, în octombrie 2012, că va solicita realizarea unui studiu de evaluare pentru protecţia biodiversităţii în zonă şi că, până la finalizarea acestuia, nu mai trebuie eliberat niciun acord de mediu sau aviz pentru construcţia de microhidrocentrale.

Surse: Mediafax, WWF, 7 mituri despre hidroenergie [PDF]