Home » D:News » Descoperire arheologică în Constanţa: o necropolă de acum 1.500 de ani, de la apariţia creştinismului pe acest teritoriu

Descoperire arheologică în Constanţa: o necropolă de acum 1.500 de ani, de la apariţia creştinismului pe acest teritoriu

Descoperire arheologică în Constanţa: o necropolă de acum 1.500 de ani, de la apariţia creştinismului pe acest teritoriu
Publicat: 14.05.2014
Mai multe morminte datând din secolele III - VI, unele dintre ele creştine, au fost descoperite în centrul municipiului Constanţa, într-o zonă în care în perioada antică a cetăţii Tomisului exista o necropolă.

Descoperirea a fost făcută săptămâna trecută de o echipă de muncitori care lucrau la fundaţia unei locuinţe, pe strada Griviţa, în apropierea Poştei Mari din Constanţa, fiind apoi chemaţi reprezentanţii Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa.

Sub coordonarea arheologilor Octavian Mitroi şi Constantin Şova, au fost scoase la lumină 12 morminte.

Mormintele sunt într-o zonă de necropolă, o zonă cunoscută datorită cercetărilor efectuate mai ales cu mulţi ani în urmă, când se construia mai mult în oraş. Ele aparţin de cetatea Tomis, care la vremea respectivă era una dintre cele mai mari de pe ţărmul Mării Negre, chiar cetatea conducătoare a unei asociaţii de cinci, apoi şase cetăţi de pe malul mării, de la Histria până la Varna”, spune directorul Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa, Gabriel Custurea.

Cele mai multe morminte sunt de secol IV – VI, când începe răspândirea creştinismului, iar unul dintre ele este chiar mai timpuriu, de secol II – III.

Unele dintre morminte sunt creştine, altele nu. Era perioada aceea de trecere şi nu se stabilizase încă niciun rit de înmormântare foarte precis. Unele dintre ele erau înmormântări în nişe, deci săpată groapa vertical şi apoi făcute nişe, închise cu ţigle romane”, afirmă Gabriel Custurea, care precizează că în aceste situri au fost găsite foarte puţine obiecte funerare.

Zona în care exista această necropolă este foarte întinsă, ajungând până la malul mării, în zona Zorile, unde în urmă cu peste 20 de ani a fost descoperit mormântul cu hipogeu, fost cavou de familie, construit în anticul Tomis şi datat la sfârştul secolului III şi începutul secolului IV.

Această necropolă se afla, la vremea respectivă, în apropiere de zidurile cetăţii. Cetatea Tomis însă a avut mai multe etape de extindere, necropole vechi fiind găsite şi în zona Piaţa Ovidiu, unde au fost descoperite morminte din secolul III – II Î.Ch, când cetatea se întindea numai până în Piaţa Ovidiu. Cu timpul, de la anul 300 încolo, cetatea se extinsese cu aproape un kilometru, până în zona pe care o avem acum delimitată de Bulevardul Ferdinand. În zona mai existau şi aşezări rurale, sate adiacente Tomisului, la câţiva kilometri de cetate, iar între ele, evident, existau astfel de necropole”, mai spune directorul Muzeului de Istorie din Constanţa.

Osemintele, printre care şi unele care au aparţinut unui copil, vor fi duse la Muzeul Naţional de Istorie şi Arheologie Constanţa pentru a fi analizate, muncitorii putând apoi să reia lucrările de construcţie la fundaţia locuinţei.

Sursa: Mediafax

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Miopia este în creștere, iar un obicei comun ar putea fi de vină
Miopia este în creștere, iar un obicei comun ar putea fi de vină
De ce mirosurile declanșează amintiri mai bine decât imaginile (P)
De ce mirosurile declanșează amintiri mai bine decât imaginile (P)
Un nou studiu arată că peștii sanitari sunt mai inteligenți decât au crezut cercetătorii
Un nou studiu arată că peștii sanitari sunt mai inteligenți decât au crezut cercetătorii
De ce neanderthalienii colecționau cranii cu coarne?
De ce neanderthalienii colecționau cranii cu coarne?
Ce efect are activitatea umană asupra apelor din Arctica?
Ce efect are activitatea umană asupra apelor din Arctica?
Alcoolul schimbă profund modul în care creierul nostru comunică, arată un nou studiu
Alcoolul schimbă profund modul în care creierul nostru comunică, arată un nou studiu
Cartierele mai bogate au mai mulți copaci și, prin urmare, mai multă umbră vara, arată un nou studiu
Cartierele mai bogate au mai mulți copaci și, prin urmare, mai multă umbră vara, arată un nou studiu
Îndulcitorii artificiali pot provoca un declin cognitiv mai rapid, indică un studiu
Îndulcitorii artificiali pot provoca un declin cognitiv mai rapid, indică un studiu
Test de cultură generală. Ce alt drog a mai creat inventatorul aspirinei?
Test de cultură generală. Ce alt drog a mai creat inventatorul aspirinei?
Invențiile invizibile fără de care lumea modernă s-ar opri: de la GPS la fibra optică
Invențiile invizibile fără de care lumea modernă s-ar opri: de la GPS la fibra optică
O nouă tehnică de terapie neinvazivă poate trata depresia într-un timp record
O nouă tehnică de terapie neinvazivă poate trata depresia într-un timp record
Ziua în care Winston Churchill a anunţat că Marea Britanie a dezvoltat bomba atomică
Ziua în care Winston Churchill a anunţat că Marea Britanie a dezvoltat bomba atomică
Cercetătorii chinezi au inventat o baterie care ar putea revoluționa industria energetică
Cercetătorii chinezi au inventat o baterie care ar putea revoluționa industria energetică
Merită sau nu să cumpărăm șampoanele mai scumpe?
Merită sau nu să cumpărăm șampoanele mai scumpe?
Iată de ce este recomandat să-ți încarci telefonul înainte să se descarce complet
Iată de ce este recomandat să-ți încarci telefonul înainte să se descarce complet
Medicii trag un semnal de alarmă: tot mai multe femei vor suferi de boli cardiovasculare
Medicii trag un semnal de alarmă: tot mai multe femei vor suferi de boli cardiovasculare
Un crater de impact în formă de potcoavă, descoperit în China, ar putea fi cel mai „tânăr” din lume
Un crater de impact în formă de potcoavă, descoperit în China, ar putea fi cel mai „tânăr” din lume
Galen din Pergamon: medicul gladiatorilor care a pus bazele neurologiei moderne
Galen din Pergamon: medicul gladiatorilor care a pus bazele neurologiei moderne