Home » D:News » Detaliul important pe care l-au aflat cercetătorii când au analizat un schelet de acum 13.000 de ani

Detaliul important pe care l-au aflat cercetătorii când au analizat un schelet de acum 13.000 de ani

Publicat: 17.05.2014
Cercetătorii care au analizat un schelet vechi de aproximativ 13.000 de ani, descoperit într-o peşteră subacvatică din Mexic, au aflat informaţii importante despre istoria îndepărtată a acestei regiuni.

Rămăşiţele unei adolescente care a fost numită Naia, care avea 15 ani când a murit, au fost găsite în peştera subacvatică Hoyo Negro, din peninsula Yucatan, Mexic.

Scheletul perfect conservat a fost descoperit în anul 2007, iar acum cercetătorii au reuşit să analizeze ADN-ul mitocondrial al fetei.

Astfel, ei au observat dovezi ale unei descendenţe asiatice (siberiene), care poată fi întâlnită şi azi la aproximativ 11% din nativii americani.

Naia a avut strămoşi în zona Beringia din Siberia, ceea ce sugerează că această populaţie a migrat în America prin Alaska, în urmă cu 15.000-18.000 de ani, când aici exista un pod natural între continente, format dintr-o fâşie de pământ.

Deborah Bolnick, autoarea studiului, spune că testul ADN dovedeşte că teoria descendenţei siberiene a nativilor americani este corectă.

Cercetătorii au aflat şi detalii despre dieta oamenilor care trăiau în Mexic în urmă cu aproximativ 13.000 de ani.

Naia avea multe carii, prin urmare mânca alimente acide, probabil multe fructe şi miere.

Cantitatea de proteine disponibilă era foarte mică, de aceea tânăra fusese foarte slabă şi micuţă. Probabil că suferise deseori de foame şi atunci se mulţumea cu plante dulci, puţin nutritive.

Prin urmare, cercetătorii au mai demontat un mit, cel al vânătorilor care pricepuţi, pentru că această decsoperire demonstrează că de fapt carnea era o raritate în dieta acelor vremuri.

Demonstrarea unei teorii controversate

Teoria acceptată pe scară largă în comunitatea ştiinţifică este că amerindienii provin din migranţii din Asia, care au traversat fâşia de pământ ce lega Siberia de Alaska, până acum 18.000 de ani, scufundată în prezent sub strâmtoarea Bering.

Însă această ipoteză a rămas controversată, deoarece morfologia facială a celor mai vechi schelete găsite pe continentul american nu seamănă cu trăsăturile amerindienilor de astăzi.

„Amerindienii de astăzi seamănă mult cu populaţia chineză, coreeană şi japoneză, ceea ce nu este cazul pentru scheletele descoperite în America”, ce au o vechime mai mică de 10.000 de ani în cea mai mare parte”, a spus James Chatters, directorul societăţii Applied Paleoscience din Statele Unite.

Craniile celor mai vechi americani, precum cel al scheletului Naia, sunt mai alungite şi mai înguste decât cele ale amerindienilor şi seamănă mai degrabă cu africanii şi aborigenii din Australia şi din insulele din Pacificul de Sud.

„Acest lucru a alimentat speculaţiile conform cărora aceşti americani şi amerindienii au sosit din colţuri diferite ale lumii sau au migrat din Asia în diferite perioade istorice”, a explicat James Chatters.

„Rezultatele analizării ADN-ului mitocondrial extras dintr-un dinte al adolescentei arată că aceasta era înrudită pe linie maternă cu amerindienii de astăzi, deoarece provine din aceeaşi populaţie”, a precizat Deborah Bolnick, de la Universitatea din Texas, şi membră a echipei de cercetare.

„Aceste concluzii nu furnizează niciun indiciu cu privire la existenţa unei migraţii mai vechi pe continentul american, care ar proveni din Asia de sud-est sau Europa”, a adăugat cercetătoarea.

Potrivit lui Deborah Bolnick, „paleoamericanii, chiar şi cei cu o morfologie craniană şi facială diferită de amerindienii de astăzi, aşa cum este Naia, ar putea de asemenea să fi venit din Siberia. Aceste diferenţe morfologice se explică probabil prin evoluţia amerindienilor, în decurs de 9.000 de ani”.

„Aspectul cel mai uluitor al acestei descoperiri este că, în sfârşit, avem un răspuns la întrebarea referitoare la originea primilor americani”, a declarat James Chatters.

În afară de scheletul Naiei, oamenii de ştiinţă au descoperit rămăşiţele a 26 de mamifere mari, printre care specii dispărute, cum ar fi smilodonul, o specie de felină cu colţi asemănători pumnalului, şi o specie de elefant din familia Gomphotheriidae.

Proiectul denumit „Hoyo Negro” a fost coordonat de Institutul naţional de antropologie şi istorie din Mexic (INAH), cu finanţarea National Geographic Society.

Concluzia studiului a fost publicată în revista Science.

Surse: Newsweek, New Scientist, Washington Post

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Au trecut 90 de ani de la moartea unui mare fiziolog rus. Învăţăm şi astăzi despre experimentele lui
Au trecut 90 de ani de la moartea unui mare fiziolog rus. Învăţăm şi astăzi despre experimentele lui
Tocmai frica de îmbătrânire ne face să îmbătrânim mai repede, dezvăluie un studiu
Tocmai frica de îmbătrânire ne face să îmbătrânim mai repede, dezvăluie un studiu
Care este cel mai însorit loc de pe Pământ?
Care este cel mai însorit loc de pe Pământ?
Schimbările climatice „influențează cine se naște și cine nu se naște”, arată un studiu de la Oxford
Schimbările climatice „influențează cine se naște și cine nu se naște”, arată un studiu de la Oxford
A fost descoperită o legătură surprinzătoare între furtunile solare și cutremure
A fost descoperită o legătură surprinzătoare între furtunile solare și cutremure
O fosilă unică, veche de 190 de milioane de ani, rescrie istoria unei specii de dinozaur
O fosilă unică, veche de 190 de milioane de ani, rescrie istoria unei specii de dinozaur
Oamenii de știință programează bacterii pentru a devora tumorile canceroase
Oamenii de știință programează bacterii pentru a devora tumorile canceroase
Miopia este în creștere, iar un obicei comun ar putea fi de vină
Miopia este în creștere, iar un obicei comun ar putea fi de vină
De ce mirosurile declanșează amintiri mai bine decât imaginile (P)
De ce mirosurile declanșează amintiri mai bine decât imaginile (P)
Un nou studiu arată că peștii sanitari sunt mai inteligenți decât au crezut cercetătorii
Un nou studiu arată că peștii sanitari sunt mai inteligenți decât au crezut cercetătorii
De ce neanderthalienii colecționau cranii cu coarne?
De ce neanderthalienii colecționau cranii cu coarne?
Ce efect are activitatea umană asupra apelor din Arctica?
Ce efect are activitatea umană asupra apelor din Arctica?
Alcoolul schimbă profund modul în care creierul nostru comunică, arată un nou studiu
Alcoolul schimbă profund modul în care creierul nostru comunică, arată un nou studiu
Cartierele mai bogate au mai mulți copaci și, prin urmare, mai multă umbră vara, arată un nou studiu
Cartierele mai bogate au mai mulți copaci și, prin urmare, mai multă umbră vara, arată un nou studiu
Îndulcitorii artificiali pot provoca un declin cognitiv mai rapid, indică un studiu
Îndulcitorii artificiali pot provoca un declin cognitiv mai rapid, indică un studiu
Test de cultură generală. Ce alt drog a mai creat inventatorul aspirinei?
Test de cultură generală. Ce alt drog a mai creat inventatorul aspirinei?
Invențiile invizibile fără de care lumea modernă s-ar opri: de la GPS la fibra optică
Invențiile invizibile fără de care lumea modernă s-ar opri: de la GPS la fibra optică
Pățania unui român care a întâlnit un alt român la bordul unui avion
Pățania unui român care a întâlnit un alt român la bordul unui avion