Home » D:News » Cum s-ar simţi oamenii pe Marte? Temperatura e mai plăcută decât credeam – cam ca o zi de iarnă blândă pe Terra

Cum s-ar simţi oamenii pe Marte? Temperatura e mai plăcută decât credeam – cam ca o zi de iarnă blândă pe Terra

Cum s-ar simţi oamenii pe Marte? Temperatura e mai plăcută decât credeam – cam ca o zi de iarnă blândă pe Terra
Publicat: 13.06.2014
În lipsa vânturilor puternice – consecinţă a atmosferei extrem de rarefiate –, temperaturile de pe planeta Marte ar fi deseori uşor de suportat de către oamenii care s-ar găsi acolo, cred autorii unui nou studiu ştiinţific.

E bine de ştiut, din perspectiva proiectelor de colonizare a planetei Marte: acolo, în bună măsură, nu există senzaţia de răcire suplimentară pe care o produce vântul în zilele reci, aici, pe Pămînt.

E adevărat că, în ceea ce priveşte valorile absolute de temperatură, Marte e o planetă rece: temperatura medie la scară planetară este, acolo, de -63 grade Celsius, în vreme ce pe Terra temperatura medie globală este de +14 grade Celsius. Iar în regiunile tropicale ale Planetei Roşii, temperaturile în timpul nopţii pot scădea până la -90 grade C.

Dar acest nou studiu a luat în considerare pierderea de căldură de către organismul uman, produsă de combinaţia de temperatură şi mişcări ale aerului. 

Pe Terra, o planetă cu o atmosferă mult mai densă, vântul accentuează senzaţia de frig, căci „ia” din căldura corpului uman, disipând-o în aer. În schimb, pe Marte, presiunea atmosferică e doar 1% din cea înregistrată pe Terra la nivelul mării; de aceea, chiar dacă vânturile pot bate cu 100 km/h, aerul rarefiat nu transportă căldura la fel de eficient ca vânturile de pe Pământ.

Ca urmare, efectul de răcire suplimentară a corpului, produs de vânt, ar fi aproape inexistent pe Marte.

Un studiu pe această temă, realizat de cercetări americani şi canadieni, a fost publicat recent în Bulletin of the American Meteorological Society.

În locul temperaturilor absolute, cercetătorii au calculat un  nou parametru, – echivalentul terestru al temperaturii marţiene (Earth equivalent temperature); este acea temperatură terestră care, la umbră şi în lipsa vântului, produce aceeaşi pierdere de căldură şi aceeaşi temperatură de suprafaţă ca şi vremea de pe Marte.

Estimările arată că, într-o după-amiază de vară marţiană, în locul în care roverul marţian Pathfinder al NASA a amartizat în 1997, echivalentul terestru ar fi fost de 1 grad Celsius.

Cel puţin sub acest aspect, al felului în care ar resimţi oamenii temperaturile marţiene, mediul planetei Marte pare să fie mai puţin aspru decât se credea, spun autorii.

Totuşi, piederile de căldură n-ar fi neglijabile, dar s-ar face în alt mod decât pe Pământ, unde corpul uman pierde o mare parte din căldura sa din cauza vântului (o formă de convecţie). Pe Marte, corpul uman ar pierde mult printr-un alt mecanism de disipare a căldurii – radiaţia; de aceea, specialiştii trebuie să se gândească la un nou mod de a proiecta costumele spaţiale destinate explorării planetei Marte, astfel încât să reducă pierderea de căldură prin acest mecanism.

Sursa: AAAS Science 

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Creierul are mai multe sisteme de apărare decât am crezut, indică un studiu
Creierul are mai multe sisteme de apărare decât am crezut, indică un studiu
Cât timp ar putea trăi pe Marte microbii de pe Pământ?
Cât timp ar putea trăi pe Marte microbii de pe Pământ?
Oamenii de știință au aflat cum comunică omizile cu furnicile
Oamenii de știință au aflat cum comunică omizile cu furnicile
Cea mai veche vomă fosilizată dezvăluie victimele unei vânători vechi de 290 de milioane de ani
Cea mai veche vomă fosilizată dezvăluie victimele unei vânători vechi de 290 de milioane de ani
Un coral negru gigant, vechi de 400 de ani, i-a uimit pe cercetătorii marini din Noua Zeelandă
Un coral negru gigant, vechi de 400 de ani, i-a uimit pe cercetătorii marini din Noua Zeelandă
Un studiu a descoperit că senzorii anvelopelor mașinii ar putea fi folosiți pentru a te urmări
Un studiu a descoperit că senzorii anvelopelor mașinii ar putea fi folosiți pentru a te urmări
Un parazit care nu mai fusese văzut la oameni provoacă o serie de simptome diverse și ciudate
Un parazit care nu mai fusese văzut la oameni provoacă o serie de simptome diverse și ciudate
Copilul tău este pretențios la mâncare? Iată ce trebuie să faci!
Copilul tău este pretențios la mâncare? Iată ce trebuie să faci!
Test de cultură generală. Care a fost prima democrație din istorie?
Test de cultură generală. Care a fost prima democrație din istorie?
Cea mai mare fotografie făcută vreodată cu rețeaua de telescoape ALMA dezvăluie ce se ascunde în „inima” Căii Lactee
Cea mai mare fotografie făcută vreodată cu rețeaua de telescoape ALMA dezvăluie ce se ascunde în „inima” Căii Lactee
Cel mai toxic oraș de pe Pământ: cum a decăzut de la 10.000 de locuitori și a rămas un oraș-fantomă?
Cel mai toxic oraș de pe Pământ: cum a decăzut de la 10.000 de locuitori și a rămas un oraș-fantomă?
Au trecut 90 de ani de la moartea unui mare fiziolog rus. Învăţăm şi astăzi despre experimentele lui
Au trecut 90 de ani de la moartea unui mare fiziolog rus. Învăţăm şi astăzi despre experimentele lui
Cât de posibil este ca Inteligența Artificială să declanșeze o criză majoră în societate?
Cât de posibil este ca Inteligența Artificială să declanșeze o criză majoră în societate?
Tocmai frica de îmbătrânire ne face să îmbătrânim mai repede, dezvăluie un studiu
Tocmai frica de îmbătrânire ne face să îmbătrânim mai repede, dezvăluie un studiu
Care este cel mai însorit loc de pe Pământ?
Care este cel mai însorit loc de pe Pământ?
Schimbările climatice „influențează cine se naște și cine nu se naște”, arată un studiu de la Oxford
Schimbările climatice „influențează cine se naște și cine nu se naște”, arată un studiu de la Oxford
A fost descoperită o legătură surprinzătoare între furtunile solare și cutremure
A fost descoperită o legătură surprinzătoare între furtunile solare și cutremure
O fosilă unică, veche de 190 de milioane de ani, rescrie istoria unei specii de dinozaur
O fosilă unică, veche de 190 de milioane de ani, rescrie istoria unei specii de dinozaur