Italia cere publicului bani pentru a redeschide „Casa de aur”, reşedinţa împăratului Nero (GALERIE FOTO)

„Lansez un apel tuturor marilor companii italiene, publice şi private. Nu mai există nicio scuză”, a declarat miercuri ministrul italian al Culturii, Dario Franceschini.

• Cum vrea Microsoft să scape de ancheta antitrust din cazul Teams
• Rusia a amenințat Ucraina cu „război etern” în timpul negocierilor de pace

În timpul conferinţei de presă, care a avut loc chiar în incinta reşedinţei Domus Aurea („casa de aur”), în mare parte subterană, Dario Franceschini a adăugat că, pentru a încuraja mecenatul oamenilor de afaceri italieni şi străini, Guvernul italian a promulgat o scutire de la impozitul pe profit de 65%.

„Desigur, statul nu se va sustrage, dar avem nevoie de 31 de milioane de euro. Cu un program pe patru ani, acest lucru înseamnă aproximativ opt milioane pe an”, a adăugat ministrul Culturii.

Aceşti bani reprezintă „marea problemă a unui astfel de proiect, care vizează reamenajarea celor 16.000 de metri pătraţi de grădini, ce acoperă cupolele Domus Aurea”, a spus şi Maria Rosaria Barbera, intendentă a bunurilor arheologice din Roma.

Printre obiectivele arheologice importante din Roma care beneficiază de mecenatul unor companii private se numără scările bisericii Trinita dei Monti, din Piaţa Spaniei (Bulgari), Fontana di Trevi (Fendi) şi Colosseumul (Tod’s).

Însă şantierul de restaurare a reşedinţei Domus Aurea este cel mai „uriaş” dintre toate, a subliniat Maria Rosaria Barbera.

Pentru amenajarea acestui monument emblematic, cu o vechime de 2.000 de ani, vor fi utilizate tehnologii de ultimă oră pentru reducerea infiltraţiilor de apă în cele câteva zeci de săli ale palatului şi pentru refacerea grădinilor de pe colina Oppio, situate la o distanţă de trei metri deasupra Domusului.

Construită pornind de la planurile arhitecţilor Severus şi Celer, „Casa de aur”, concepută ca un palat oriental cu un lac artificial, pasaje subterane boltite şi vaste grădini, ocupa un sfert din suprafaţa Romei. Împăratul Nero (37 – 68 e.n.), pasionat de arta şi de arhitectura Greciei antice, a rămas în istorie prin domnia sa tiranică şi prin comportamentul excentric. Printre altele, a fost acuzat de incendierea Romei, circulând zvonuri că ar fi dat foc cetăţii doar pentru a putea descrie incendiul într-o poezie.

Succesorii lui Nero au distrus o parte a complexului, pentru a şterge urmele domniei împăratului, şi au construit în loc alte edificii, cum ar fi termele lui Traian.

În 1999, Domus Aurea a fost redeschis publicului, după 20 de ani de lucrări, însă a fost închis din nou accesului în 2005, din cauza riscului de prăbuşire.

Sursa: Mediafax / Foto: AFP