Home » D:News » Inginerii din România ne aduc mai aproape de momentul în care nu vom mai conduce maşini

Inginerii din România ne aduc mai aproape de momentul în care nu vom mai conduce maşini

Inginerii din România ne aduc mai aproape de momentul în care nu vom mai conduce maşini
Publicat: 03.07.2014
Ingineri ai centrului de cercetare şi dezvoltare Bosch din comuna Jucu, judeţul Cluj, lucrează la dezvoltarea unui software pentru camera cu senzori capabili de percepţie 3D, cu ajutorul căreia vor putea fi detectate obstacolele din trafic şi care va fi folosită în conducerea autonomă.

Preşedintele Consiliului de Administraţie al Grupului Bosch, Volkmar Denner, susţine, într-un comunicat de presă, că o conducere autonomă a unui autovehicul „poate reduce semnificativ numărul accidentelor şi poate mări, astfel, în mod evident gradul de siguranţă de pe şosele”.

„Traficul viitorului va fi electric, automatizat şi interconectat. Conducerea autonomă a unei maşini poate reduce semnificativ numărul accidentelor şi poate mări astfel în mod evident gradul de siguranţă de pe şosele. În plus, un flux mai bun al traficului poate reduce şi consumul de combustibil. Printre tehnologiile dezvoltate de Bosch şi care pot fi folosite pentru conducerea autonomă, camera stereo este unul dintre senzorii capabili de percepţie 3D, fiind deja create condiţiile pentru producţia de serie. Folosind un sistem de mai multe camere stereo se poate realiza o percepţie de 360 de grade necesară pentru conducerea autonomă. Ingineri din cadrul centrului de cercetare şi dezvoltare din Cluj lucrează la dezvoltarea de algoritmi şi software pentru camera stereo produsă de Bosch, contribuind astfel, la paşii semnificativi făcuţi în direcţia conducerii autonome”, arată Denner.

Potrivit acestuia, pe lângă funcţionalităţile specifice unei camere mono, de exemplu detecţia şi menţinerea benzii de mers, recunoaşterea semnelor de circulaţie, „folosind camera stereo se pot detecta obstacolele din trafic şi, în acelaşi timp, se pot determina topografia suprafeţei drumului şi singularităţile acesteia, cum ar fi gropi, borduri laterale, denivelări ale drumului”.

Volkmar Denner adaugă că, prin conducerea autonomă, se pot salva 1,2 milioane de vieţi, cât este numărul deceselor în accidente rutiere înregistrat în fiecare an, ceea ce „reprezintă o importantă sursă motivaţională”.

În Germania, aproape 90% din toate accidentele rutiere sunt cauzate de şoferi. Prin urmare, o asistenţă completă în situaţiile critice, precum şi în situaţiile de conducere monotonă, ar putea mări semnificativ siguranţa pe şosele„, susţine preşedintele Consiliului de Administraţie al Grupului Bosch.

În opinia acestuia, până în anul 2020, cel târziu, „tehnologiile necesare pentru conducerea în mare parte autonomă vor ajunge la cel mai înalt nivel de performanţă”.

„În deceniul care va urma, ne aşteptăm să vedem maşini conduse complet cu pilot automat”, conchide Denner.

Fabrica Bosch din comuna Jucu, care include şi centrul de cercetare şi dezvoltare, a fost inagurată în 9 mai. Bosch a investit în fabrica de la Jucu peste 70 de milioane de euro, iar până la sfârşitul anului va angaja în jur de 750 de persoane.

Sursa: Mediafax

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Ce este fenomenul „manosphere” și de ce politicienii britanici cer măsuri ferme pentru protejarea bărbaților?
Ce este fenomenul „manosphere” și de ce politicienii britanici cer măsuri ferme pentru protejarea bărbaților?
Ce s-a întâmplat după ce un agent de Inteligență Artificială a halucinat și a invitat mai mulți oameni la o petrecere?
Ce s-a întâmplat după ce un agent de Inteligență Artificială a halucinat și a invitat mai mulți oameni la o petrecere?
Noul decalaj digital din familie. Copiii folosesc Inteligența Artificială zilnic, dar părinții nu știu
Noul decalaj digital din familie. Copiii folosesc Inteligența Artificială zilnic, dar părinții nu știu
Utilizatorii de social media devin tot mai pasivi. Ce a dus la schimbarea comportamentului din online?
Utilizatorii de social media devin tot mai pasivi. Ce a dus la schimbarea comportamentului din online?
Test de cultură generală. Care este cel mai puternic acid din lume?
Test de cultură generală. Care este cel mai puternic acid din lume?
Tratamentele de beauty „bizare” din social media: cât este trend și cât este știință?
Tratamentele de beauty „bizare” din social media: cât este trend și cât este știință?
Iranienii nu mai găsesc minele pe care chiar ei le-au pus în Strâmtoarea Ormuz
Iranienii nu mai găsesc minele pe care chiar ei le-au pus în Strâmtoarea Ormuz
Astăzi se împlinesc 140 de ani de la naşterea unuia dintre cei mai mari pictori ai României
Astăzi se împlinesc 140 de ani de la naşterea unuia dintre cei mai mari pictori ai României
Cum ne pot afecta pielea primele raze de Soare de după iarnă?
Cum ne pot afecta pielea primele raze de Soare de după iarnă?
Metoda japoneză pentru un bagaj de mână ușor dar cu multe opțiuni vestimentare
Metoda japoneză pentru un bagaj de mână ușor dar cu multe opțiuni vestimentare
„Laptele auriu”, băutura recomandată pentru un somn profund și odihnitor
„Laptele auriu”, băutura recomandată pentru un somn profund și odihnitor
Cercetătorii testează pentru prima dată pe oameni o tehnică de resetare celulară
Cercetătorii testează pentru prima dată pe oameni o tehnică de resetare celulară
8 instrumente AI gratuite pe care le poți folosi zilnic în 2026
8 instrumente AI gratuite pe care le poți folosi zilnic în 2026
Supe, ciorbe, amintiri: de ce fiecare cultură are propriul bol de zeamă caldă?
Supe, ciorbe, amintiri: de ce fiecare cultură are propriul bol de zeamă caldă?
Ce este ura și de ce apare?
Ce este ura și de ce apare?
De ce ne gândim obsesiv la aceleași lucruri noaptea
De ce ne gândim obsesiv la aceleași lucruri noaptea
Cercetătorii cred că ochii vertebratelor au fost inițial un singur ochi în vârful capului
Cercetătorii cred că ochii vertebratelor au fost inițial un singur ochi în vârful capului
O reptilă mumificată de acum 289 de milioane de ani ne arată de ce respirăm așa cum o facem
O reptilă mumificată de acum 289 de milioane de ani ne arată de ce respirăm așa cum o facem