Cât va costa ca toată România să aibă acces în 2020 la Internet de mare viteză?

„Costurile estimate de dezvoltare a infrastructurii Next Generation Network (NGN) în România la un nivel care poate sprijini obiectivele Strategiei Agendei Digitale 2020 pentru România sunt estimate a ajunge până la un nivel între 3,3 la 5,5 miliarde de euro, funcţie de tehnologia aleasă. Din aceste costuri, 2 miliarde de euro sunt estimate a fi necesare backbone-ului NGN şi dezvoltării backhaul, în timp ce suma între 1,3 şi 3,5 miliarde de euro este necesară pentru dezvoltarea reţelei NGA (Next Generation Acces), funcţie de tehnologia aleasă”, se arată în proiectul Planului Naţional de Dezvoltare pentru Reţeaua Infrastructurii Next Generation (NGN&NGA).

Unul dintre obiectivele Agendei Digitale 2020 este acoperire integrală a teritoriului cu reţele de acces la internet cu viteze de peste 30 Mbps şi acoperirea în proporţie de 50% a teritoriului cu reţele cu viteze de peste 100 Mbps până în 2020.

• A fost aprobat cel de-al 15-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei
• Piaţa datoriilor pe Wall Street, la cel mai ridical nivel din 2007 încoace

Potrivit MSI, aceste costuri vor fi acoperite doar parţial de investiţii private şi, astfel, o finanţare estimată de 700 milioane de euro până la 1,7 miliarde de euro este de aşteptat să provină din surse de finanţare publică şi/sau din alte surse.

Scopul acestui plan de măsuri, se precizează în documentul disponibil pe pagina web a ministerului, îl reprezintă estimarea necesarului de investiţii în infrastructura de bandă largă NGN şi de a stabili intervenţiile necesare pe piaţă.

„Acesta, prin urmare, descrie drepturile şi obligaţiile minime aliniate la propunerile înaintate la nivelul Uniunii Europene pentru a încuraja dezvoltarea de reţele de comunicaţii de mare viteză şi coordonare inter-sectorială. Iniţiativa abordează de asemenea o serie de măsuri pentru încurajarea dezvoltării reţelelor NGN, inclusiv metode pentru a reduce costurile legate de dezvoltarea de noi generaţii de reţele de comunicaţii electronice”, se arată în documentul elaborat în urma mai multor runde de consultări cu industria locală în perioada aprilie 2013 – februarie 2014.

La finele anului 2013, numărul de conexiuni de acces la internet în bandă largă la puncte fixe a atins 3,8 milioane, în creştere cu 7% faţă de anul precedent, peste 55% dintre acestea asigurând o viteză de transfer a datelor de peste 30 Mbps, potrivit datelor autorităţii de reglementare în comunicaţii (ANCOM).

„Dintre acestea, aproximativ 3,5 milioane erau instalate utilizatorilor persoane fizice (+8% anual), în timp ce numărul de conexiuni instalate persoanelor juridice s-a menţinut constant, la 0,34 milioane”, potrivit ANCOM.

Din totalul de 3,8 milioane de conexiuni, aproximativ 1 milion sunt instalate în mediul rural, înregistrând un avans de 13% faţă de anul 2012, restul de 2,8 milioane fiind în mediul urban, în creştere anuală cu 5%.

„97% din totalul conexiunilor de acces la internet în bandă largă la puncte fixe (3,7 milioane de conexiuni) erau furnizate prin intermediul tehnologiilor ce implică utilizarea fibrei optice până la un punct din apropierea utilizatorului final (94% din totalul conexiunilor) sau chiar până la domiciliul acestuia (3%), ceea ce face posibilă oferirea unor viteze ridicate de transfer al datelor, de peste 30 Mbps”, potrivit ANCOM.

În privinţa conexiunilor de acces la internet la puncte mobile active, numărul acestora a urcat cu 34,7% în 2013, 13,1 milioane, din care 9,6 milioane sunt în bandă largă.

„Luând în considerare stadiul curent al investiţiilor în infrastructura reţelelor de comunicaţie şi prognoza cu privire la fortificarea pieţei şi dezvoltarea parteneriatelor dintre operatori cu scopul de a moderniza infrastructura de acces, se estimează că până în anul 2020 aproximativ 90% dintre gospodăriile din mediul urban vor avea acces fix la comunicaţiile capabile să asigure viteze de acces la Internet de 100 Mbps. Astfel de estimări depind, totuşi, de politicile de acces la domeniul public şi la autorizarea reţelelor aeriene de către autorităţile locale”, se arată în documentul MSI.

În ceea ce priveşte mediul rural, ministerul estimează că, în lipsa unei intervenţii directe a statului în vederea finanţării infrastructurii de acces, rata de dezvoltare a reţelelor capabile să asigure viteze de acces la internet de 100 Mbps va rămâne scăzută.

„De aceea următorul fapt este acceptat de către industrie: până în anul 2020 procentajul de gospodării din mediul rural cu acces la serviciile de comunicaţie fixă la viteză de peste 30 Mbps nu va depăşi 50%, în timp ce procentajul de gospodării cu acces la viteze de peste 100 Mbps se va situa sub 20%”, conform documentului.

Agenda Digitală 2020 are ca scop furnizarea unor beneficii sociale şi economice durabile pe piaţa digitală unică pe baza aplicaţiilor interoperabile şi de internet rapide şi ultrarapide.

Sursa: Mediafax