Home » D:News » Ce păţesc copiii expuşi de mici la religie? Cercetătorii au făcut o descoperire îngrijorătoare

Ce păţesc copiii expuşi de mici la religie? Cercetătorii au făcut o descoperire îngrijorătoare

Ce păţesc copiii expuşi de mici la religie? Cercetătorii au făcut o descoperire îngrijorătoare
Publicat: 22.07.2014
O nouă cercetare sugerează că acei copii ce au fost crescuţi într-un mediu religios au dificultăţi în a distinge între ficţiune şi realitate.

Studiul publicat în jurnalul ştiinţific Cognitive Science a arătat că acei copii ce nu au fost expuşi la poveşti religioase sunt mai capabili să distingă faptul că personajele din „poveştile fantastice” sunt fictive decât copiii crescuţi într-un mediu religios.

În cadrul studiului, cercetătorii arată că, în mod normal, copiii au o „sensibilitate la elementele implauzibile sau magice dintr-o naraţiune” şi pot stabili dacă personajele din poveste sunt reale sau ficţionale cu ajutorul referirii la elementele fantastice din cadrul poveştii, cum ar fi „o pânză invizibilă” sau „o sabie care te protejează de pericol de fiecare dată”.

Copiii crescuţi în gospodării în care naraţiunile religioase sunt întâlnite frecvent nu tratează aceste povestiri cu acelaşi scepticism. Autorii studiului credeau că aceşti copii „le vor percepe ca fiind similare poveştilor pentru copii”, judecând „evenimentele descrise ca fiind implauzibile sau magice şi concluzionând că protagoniştii acestor naraţiuni sunt fictivi”.

Totuşi, „această predicţie este falsă”, deoarece „datorită mărturiilor adulţilor” din gospodăriile religioase, copiii „vor percepe protagoniştii din aceste naraţiuni ca fiind o persoană reală, chiar şi în cazul în care naraţiunea include evenimente imposibile”.

Cercetătorii au studiat 66 de copiii cu vârste cuprinse între 5 şi 6 ani şi le-au pus întrebări despre naraţiuni — unele desprinse din poveşti pentru copii, altele din Vechiul Testament — pentru a stabili dacă ei credeau că personajele sunt reale sau ficţionale.

„Copiii expuşi la religie, fie prin mersul la biserică sau prin educaţia religioasă, judecau personajele ca fiind reale”, notează oamenii de ştiinţă. „În schimb, copiii fără o astfel de expunere judecau personajele ca fiind ficţionale”, scriu cercetătorii.

De asemenea, copiii expuşi la religie judecau numeroase personaje din poveşti fantastice (dar nu explicit religioase) ca fiind la rândul lor reale, ceea ce sugerează că nu puteau să diferenţieze între Tom Sawyer, un personaj inventat de Mark Twain, şi o poveste despre viaţa lui George Washington.

Concluzia contrazice studiile precedente care sugerau că copiii sunt „născuţi credincioşi”, având o „credulitate naturală în ceea ce priveşte fiinţele extraordnare cu puteri supraomeneşti”. 

Cercetătorii arată că acei copii crescuţi în gospodării laice reacţionau la poveştile religioase la fel ca la poveştile fantastice, judecând protagoniştii drept personaje fictive.

De asemenea, oamenii de ştiinţă au stabilit că „învăţăturile religioase, mai ales expunerea la poveşti miraculoase, îi predispune pe copii să fie mai receptivi în general la lucrurile imposibile, acceptând că imposibilul poate avea loc încălcând legăturile cauzale fireşti”.

Surse: Raw Story, Cognitive Science

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Ce este fenomenul „manosphere” și de ce politicienii britanici cer măsuri ferme pentru protejarea bărbaților?
Ce este fenomenul „manosphere” și de ce politicienii britanici cer măsuri ferme pentru protejarea bărbaților?
Ce s-a întâmplat după ce un agent de Inteligență Artificială a halucinat și a invitat mai mulți oameni la o petrecere?
Ce s-a întâmplat după ce un agent de Inteligență Artificială a halucinat și a invitat mai mulți oameni la o petrecere?
Noul decalaj digital din familie. Copiii folosesc Inteligența Artificială zilnic, dar părinții nu știu
Noul decalaj digital din familie. Copiii folosesc Inteligența Artificială zilnic, dar părinții nu știu
Utilizatorii de social media devin tot mai pasivi. Ce a dus la schimbarea comportamentului din online?
Utilizatorii de social media devin tot mai pasivi. Ce a dus la schimbarea comportamentului din online?
Test de cultură generală. Care este cel mai puternic acid din lume?
Test de cultură generală. Care este cel mai puternic acid din lume?
Tratamentele de beauty „bizare” din social media: cât este trend și cât este știință?
Tratamentele de beauty „bizare” din social media: cât este trend și cât este știință?
Iranienii nu mai găsesc minele pe care chiar ei le-au pus în Strâmtoarea Ormuz
Iranienii nu mai găsesc minele pe care chiar ei le-au pus în Strâmtoarea Ormuz
Astăzi se împlinesc 140 de ani de la naşterea unuia dintre cei mai mari pictori ai României
Astăzi se împlinesc 140 de ani de la naşterea unuia dintre cei mai mari pictori ai României
Cum ne pot afecta pielea primele raze de Soare de după iarnă?
Cum ne pot afecta pielea primele raze de Soare de după iarnă?
Metoda japoneză pentru un bagaj de mână ușor dar cu multe opțiuni vestimentare
Metoda japoneză pentru un bagaj de mână ușor dar cu multe opțiuni vestimentare
„Laptele auriu”, băutura recomandată pentru un somn profund și odihnitor
„Laptele auriu”, băutura recomandată pentru un somn profund și odihnitor
Cercetătorii testează pentru prima dată pe oameni o tehnică de resetare celulară
Cercetătorii testează pentru prima dată pe oameni o tehnică de resetare celulară
8 instrumente AI gratuite pe care le poți folosi zilnic în 2026
8 instrumente AI gratuite pe care le poți folosi zilnic în 2026
Supe, ciorbe, amintiri: de ce fiecare cultură are propriul bol de zeamă caldă?
Supe, ciorbe, amintiri: de ce fiecare cultură are propriul bol de zeamă caldă?
Ce este ura și de ce apare?
Ce este ura și de ce apare?
De ce ne gândim obsesiv la aceleași lucruri noaptea
De ce ne gândim obsesiv la aceleași lucruri noaptea
Cercetătorii cred că ochii vertebratelor au fost inițial un singur ochi în vârful capului
Cercetătorii cred că ochii vertebratelor au fost inițial un singur ochi în vârful capului
O reptilă mumificată de acum 289 de milioane de ani ne arată de ce respirăm așa cum o facem
O reptilă mumificată de acum 289 de milioane de ani ne arată de ce respirăm așa cum o facem