O nouă descoperire rescrie povestea omului de Neanderthal şi dezvăluie raporturile avute cu strămoşii noştri (VIDEO)

O echipă internaţională de cercetători, coordonată de Thomas Higham de la Universitatea Oxford din Marea Britanie, a analizat aproape 200 de eşantioane de oase, cărbune şi cochilii provenind din 40 de situri arheologice majore din Europa, începând din Spania şi până în Rusia.

Graţie noilor tehnici de datare, care au un grad mai înalt de precizie, cercetătorii au ajuns la concluzia că neanderthalienii şi instrumentele din piatră şlefuită care le-au fost asociate au dispărut de pe suprafaţa Europei în urmă cu 41.000-39.000 de ani, abandonând astfel continentul în faţa omului modern, Homo sapiens.

• Ce alimente pot face oamenii cei mai fericiți?
• Trucul foarte simplu prin care oamenii pot să comunice cu pisicile

Această dată este mult mai veche în comparaţie cu rezultatele altor studii recente, care fixau dispariţia completă a omului de Neanderthal în jurul anului 30.000 î.e.n., reaprinzând astfel o dezbatare care rămâne extrem de aprinsă între specialişti.

„Precedentele datări cu radiocarbon (variante radioactive ale carbonului, precum carbon 14, n.r.) au subestimat adeseori vârsta eşantioanelor asociate neanderthalienilor, pentru că materia organică era contaminată cu particule moderne”, a declarat Thomas Higham într-un comunicat.

„Am utilizat tehnici de ultra-filtrare, care purifică colagenul extras din os, pentru a evita o astfel de contaminare. Acest fapt înseamnă că putem să spunem, cu un grad mai mare de acurateţe, că am rezolvat în sfârşit cronologia dispariţiei verişorului nostru apropiat, omul de Neanderthal. Chiar dacă ei nu au dispărut complet, deoarece noi purtăm unele dintre genele lor în noi în prezent”, a subliniat el.

„El Neandertal Emplumado” este reconstituirea ştiinţifică a feţei unui om de Neanderthal care a trăit acum 50.000 de ani realizată de cercetătorul italian Fabio Fogliazza. Reconstituirea a fost fotografiată în expoziţia „Cambio de Imagen” prezentată la Muzeul Evoluţiei Umane din Burgos    (Foto: AFP)

Analizele genetice recente estimează într-adevăr că ADN-ul tuturor oamenilor moderni, cu excepţia celor de origine africană, conţine în medie între 1,5% şi 2% gene moştenite de la omul de Neanderthal, ce provin din urma probabilelor încrucişări dintre cele două specii.

Noua datare confirmă faptul că ambele specii au trăit în Europa simultan vreme de 2.600-5.400 de ani, iar experţii consideră că acest interval de timp a fost „suficient de amplu” pentru existenţa unor raporturi umane şi sexuale între omul de Neanderthal şi Homo sapiens. În funcţie de regiune, această coabitare ar fi putut dura între 500 şi 1.000 de ani, adică între 25 şi 250 de generaţii.

În schimb, este imposibil de ştiut dacă încrucişările dintre Homo sapiens şi neanderthalieni s-au produs în Europa sau mai la est, în Siberia sau în Asia centrală şi nici dacă este vorba de un eveniment unic sau repetitiv.

Deci, omul modern nu l-a eliminat dintr-o dată în Europa pe „bătrânul” om de Neanderthal, care domina încă acest continent în urmă cu 45.000 de ani. Tabloul acestei evoluţii este unul complex şi subtil, „fiind un mozaic biologic şi cultural care a durat mai multe mii de ani”, au concluzionat autorii studiului, publicat în revista Nature.

Surse: Mediafax, BBC News, Universitatea Oxford, Australian National University