Philae, robotul de pe sonda spaţială Rosetta, va încerca să coboare pe lobul secundar al unei comete

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Cinci locuri de coborâre fuseseră selecţionate anterior pentru această operaţiune, care nu a mai fost niciodată realizată până în prezent în misiunile de explorare spaţială.

Oamenii de ştiinţă reuniţi weekendul trecut au ales situl J de pe cometă drept ţintă principală şi situl C – aflat pe lobul principal – drept ţintă secundară.

• Gestul simplu prin care poți să comunici rapid cu pisica ta
• Misiune fără precedent pentru salvarea unui telescop de pe orbita Pământului

Situl J este „cel care prezintă cele mai puţine riscuri, dar acestea rămân totuşi ridicate”, a declarat Stephan Ulamec, reponsabil cu buna funcţionare a robotului Philae.

O serie de imagini mai detaliate au arătat faptul că acele posibile locuri de coborâre sunt mai puţin „prietenoase” decât păreau iniţial.

În grade diferite, ele sunt presărate cu blocuri stâncoase, pante şi crăpături periculos de mari, care ar putea să răstoarne roverul-robot Philae, ce urmează să coboare pe cometă în luna noiembrie.

Vor trece şapte ore între separarea robotului Philae de sonda Rosetta, aflată în acel moment la o distanţă de 10 kilometri de cometă, şi sosirea robotului pe corpul spaţial.

Tentativa de coborâre este pentru moment programată pentru data de 11 noiembrie, însă data finală va fi confirmată pe 26 septembrie, a precizat Fred Jansen, coordonatorul misiunii Rosetta.

Cometa 67P/ Ciuriumov-Gherasimenko are o forţă de atracţie gravitaţională foarte mică, de câteva sute de mii de ori mai mică decât forţa gravitaţională pe care Philae ar fi suportat-o la suprafaţa Terrei.

Din acest motiv, robotul va coborî pe cometă cu o viteză mică – 1 metru pe secundă.

Robotul va folosi o serie de harpoane şi cârlige pentru a se agăţa de cometă şi pentru a evita să fie proiectat din nou în spaţiu după primul contact cu suprafaţa acesteia.

Cu un cost total de 1,3 miliarde de euro, misiunea spaţială Rosetta, lansată în urmă cu 20 de ani de ESA, are prevăzută o durată de funcţionare care se va întinde până cel puţin în decembrie 2015.

Această misiune va permite oamenilor de ştiinţă să studieze, atât de la distanţă, cât şi de pe teren, prin intermediul unor instrumente de cercetare, gazele, praful, structura nucleului şi materiile organice ale cometei.

Sursa: Mediafax