Un virus al plantelor ne poate afecta inteligenţa

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Virusul ATCV-1 este întâlnit în mod normal la alge, dar infectarea ocazională a oamenilor cu acest virus ar putea determina capacităţi de percepţie spaţială mai slabe şi o capacitate mai redusă de concentrare a atenţiei. 

Descoperirea aruncă o nouă lumină asupra unei clase de virusuri despre care se crezuse anterior că nu infectează oamenii şi scoate în evidenţă capacitatea anumitor microorganisme de a declanşa schimbări subtile în fiziologia umană, fără a produce chiar boli bine definite.

E un exemplu frapant care arată că unele microoganisme aşa-zis „inofensive” care trăiesc în corpul uman ne pot afecta comportamentul şi cogniţia, spune conducătorul studiul publicat în PNAS, dr. Robert Yolken, specialist în virologie şi boli infecţioase la copii, din cadrul Johns Hopkins University.

Împreună cu colegii săi de la University of Nebraska, dr. Yolken a dat din întâmplare peste virusul algal, în timp ce studia microorganismele care trăiesc în faringele oamenilor sănătoşi, în cadrul unui alt studiu.

Analizând ADN-ul din probele biologice prelevate de la persoanele participante la studiu,  cercetătorii au descoperit şi ADN ce corespundea virusului ATCV-1 (Acanthocystis turfacea Chlorella virus 1), despre care se ştia că infectează algele verzi.

ATCV-1 a fost descoperit la 40 dintre cele 92 de persoane participante la studiu. 

Cercetătorii au constatat apoi că persoanele purtătoare ale ATCV-1 obţineau scoruri mai mici la teste ce măsurau viteza şi precizia procesării informaţiilor vizuale, comparativ cu oamenii care nu aveau virusul; de asemenea, persoanele care aveau în gât ATCV-1 aveau o capacitate mai slabă de concentrare a atenţiei. 

Cercetătorii au extins studiul, infectând un grup de şoareci cu viruslul ATCV-1 şi analizând performanţele lor cu ajutorul unui set de teste destinate să le măsoare „puterea minţii.”

Animalele infectate cu ATCV-1 au prezentat deficienţe similare celor observate la oameni, printre care o memorie de recunoaştere mai slabă şi capacităţi spaţiale mai reduse. De exemplu, le era mai dificil să se orienteze printr-un labirint şi petreceau cu 30% mai puţin timp examinând un obiect nou, ceea ce sugerează că aveau o capacitate mai redusă de a-şi concentra atenţia. 

Deşi evită să coreleze comportamentul şoarecilor cu cel al oamenilor, cercetătorii spun totulşi că similarităţile revelate de teste au fost „frapante”. 

Ulterior, studierea unor mostre prelevate din creierul şoarecilor infectaţi a dezvăluit modificări în expresia mai multor gene la nivelul hipocampului, arie cerebrală asociată cu memoria pe termen scurt şi pe termen lung şi cu orientarea spaţială.  

Unele dintre modificări vizează gene care controlează răspunsul creierului la dopamină (un neurotransmiţător implicat într-o gamă largă de funcţii cognitive) – precum şi gene implicate în controlul producţiei de celule cu rol imunitar.

De vreme ce sunt implicate atât de multe gene, cercetătorii cred că există mai multe mecanisme care pot explica efectele observate în cadrul studiului. 

Descoperirea confirmă faptul – evidenţiat de mai multe studii recente – că microorganismele pot juca un rol important în apariţia unor probleme de ordin neurologic sau cognitiv şi pot contribui la apariţia unor tulburări mentale.

De exemplu, studii anterioare arătaseră că parazitul microscopic Toxoplasma gondii poate produce modificări comportamentale la anumite persoane predispuse genetic şi că, în unele cazuri, poate contribui chiar la apariţia schizofreniei.

Sursa: Mail Online