Home » D:News » Ce se întâmplă cu „cromozomul masculinităţii” la bărbaţii care fumează?

Ce se întâmplă cu „cromozomul masculinităţii” la bărbaţii care fumează?

Ce se întâmplă cu „cromozomul masculinităţii” la bărbaţii care fumează?
Publicat: 05.12.2014
Pe lângă multele efecte nocive cunoscute ale fumatului, cercetătorii au mai descoperit recent unul nou: la bărbaţi, fumatul duce la dispariţia cromozomului Y din unele celule ale sângelui. Acest fenomen ar putea explica anumite efecte nefaste ale fumatului asupra organismului masculin.

La bărbaţii care fumează, cromozomul Y este absent din mai multe celule imunitare (globule albe) ale sângelui, comparativ cu bărbaţii nefumători, iar proporţia dispariţiei cromozmului este cu atât mai mare, cu cât  bărbaţii fumează mai mult.

Această pierdere a cromozmului Y ar putea explica de ce bărbaţii care fumează au un risc mai mare de a face cancer decât femeile fumătoare, spun cercetătorii de la Universitatea din Uppsala, Suedia, care şi-au publicat studiul în jurnalul Science

Celulele care îşi pierd cromozomul Y nu mor, dar funcţia lor biologică este perturbată, cred cercetătorii. Mai exact, ar fi vorba de faptul că lipsa cromozomului Y perturbă activitatea celulelor imunitare din sânge care au rolul de a lupta împotriva cancerului. 

Omul are 46 de cromozomi (23 de perechi). 44 dintre aceştia sunt cromozomi somatici, iar doi sunt cromozomi sexuali. Bărbaţii au, drept cromozomi sexuali, un cromozom X şi unul Y, iar femeile au doi cromozomi X. 

În mod normal, în cursul diviziunii celulare, sunt fabricate în celulă copii ale tuturor cromozomilor care apoi sunt distribuite în celulele-fiice, astfel încât fiecare dintre acestea să aibă setul complet de 46 de cromozomi.

Dar, uneori, în cursul acestui proces, la bărbaţi cromozomul Y se pierde, nu mai ajunge în celulele-fiice rezultate în urma diviziunii, spun cercetătorii.

De obicei, pierderea unui întreg cromozom duce la moartea celulei, dar cromozomul Y este aparte din acest punct de vedere: celulele pot supravieţui şi fără el. Dar asta nu înseamnă că el nu este necesar bunei funcţionări a celulei.

Se cunoştea dinainte faptul că cromozomul Y poate dispărea din unele celule şi că fenomenul este mai frecvent la bărbaţii mai în vârstă. Autorii cercetării publicaseră anterior, în Nature Genetics, un alt studiu care arăta că pierderea cromozomului Y din celulele imunitare ale sângelui era corelată cu un risc mai mare de cancer la bărbaţi. 

În acest nou studiu, cercetătorii au urmărit să afle ce anume poate favoriza pierderea cromozmului Y din globulele albe, celule sanguine cu rol imunitar. (Globulele roşii nu au nucleu, deci sunt lipsite de material genetic.)

Rezultatele au arătat că un factor important este vârsta, absenţa cromozomului Y din globulele albe fiind mult mai accentuată la bărbaţii vârstnici, de peste 70 de ani.

Dar, în afară de vârstă, singurul factor care a putut fi corelat cu pierderea cromozomului Y a fost fumatul: fumătorii aveau un risc de pierdere a cromozomului de 2,4 – 4,3 ori mai mare decât nefumătorii.

Mai sunt necesare cercetări pentru a demonstra că fumatul este cauza directă a dispariţiei cromozmului Y din celulele imunitare şi pentru a descifra mecanismul din spatele acestui efect. Dar şi aceste rezultate preliminare indică destul de clar că ţigările ar fi de vină. Bărbaţii care fumau pierduseră cromozomi Y în mai mare măsură decât nefumătorii, iar cei care fumaseră cândva, dar se lăsaseră de fumat, aveau nivelul cromozomilor Y din celulele imunitare practic identic cu cel al bărbaţilor care nu fumaseră niciodată.

Această ultimă descoperire este deosebit de încurajatoare, deoarece arată că efectul fumatului asupra producţiei de cromozomi Y este reversibil. 

Printre altele, studiul confirmă faptul că cromozomul Y are un rol mult mai complex decât simpla determinare a sexului.

Dispariţia cromozomului Y din celulele imunitare ar putea fi elementul care explică de ce bărbaţii au un risc de cancer mai ridicat decât femeile. Una dintre funcţiile unor categorii de celule imunitare este lupta împotriva tumorilor, iar cromozomul Y pare să joace un rol în îndeplinirea corectă a acestei funcţii. 

Pasul următor va fi analizarea, pe rând, a tipurilor de celule imunitare, pentru a afla care dintre ele sunt afectate în cea mai mare măsură de absenţa cromozomului Y.

Sursa: Live Science

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Test de cultură generală. Care a fost prima democrație din istorie?
Test de cultură generală. Care a fost prima democrație din istorie?
Cea mai mare fotografie făcută vreodată cu rețeaua de telescoape ALMA dezvăluie ce se ascunde în „inima” Căii Lactee
Cea mai mare fotografie făcută vreodată cu rețeaua de telescoape ALMA dezvăluie ce se ascunde în „inima” Căii Lactee
Cel mai toxic oraș de pe Pământ: cum a decăzut de la 10.000 de locuitori și a rămas un oraș-fantomă?
Cel mai toxic oraș de pe Pământ: cum a decăzut de la 10.000 de locuitori și a rămas un oraș-fantomă?
Au trecut 90 de ani de la moartea unui mare fiziolog rus. Învăţăm şi astăzi despre experimentele lui
Au trecut 90 de ani de la moartea unui mare fiziolog rus. Învăţăm şi astăzi despre experimentele lui
Cât de posibil este ca Inteligența Artificială să declanșeze o criză majoră în societate?
Cât de posibil este ca Inteligența Artificială să declanșeze o criză majoră în societate?
Tocmai frica de îmbătrânire ne face să îmbătrânim mai repede, dezvăluie un studiu
Tocmai frica de îmbătrânire ne face să îmbătrânim mai repede, dezvăluie un studiu
Care este cel mai însorit loc de pe Pământ?
Care este cel mai însorit loc de pe Pământ?
Schimbările climatice „influențează cine se naște și cine nu se naște”, arată un studiu de la Oxford
Schimbările climatice „influențează cine se naște și cine nu se naște”, arată un studiu de la Oxford
A fost descoperită o legătură surprinzătoare între furtunile solare și cutremure
A fost descoperită o legătură surprinzătoare între furtunile solare și cutremure
O fosilă unică, veche de 190 de milioane de ani, rescrie istoria unei specii de dinozaur
O fosilă unică, veche de 190 de milioane de ani, rescrie istoria unei specii de dinozaur
Oamenii de știință programează bacterii pentru a devora tumorile canceroase
Oamenii de știință programează bacterii pentru a devora tumorile canceroase
Miopia este în creștere, iar un obicei comun ar putea fi de vină
Miopia este în creștere, iar un obicei comun ar putea fi de vină
De ce mirosurile declanșează amintiri mai bine decât imaginile (P)
De ce mirosurile declanșează amintiri mai bine decât imaginile (P)
Un nou studiu arată că peștii sanitari sunt mai inteligenți decât au crezut cercetătorii
Un nou studiu arată că peștii sanitari sunt mai inteligenți decât au crezut cercetătorii
De ce neanderthalienii colecționau cranii cu coarne?
De ce neanderthalienii colecționau cranii cu coarne?
Ce efect are activitatea umană asupra apelor din Arctica?
Ce efect are activitatea umană asupra apelor din Arctica?
Alcoolul schimbă profund modul în care creierul nostru comunică, arată un nou studiu
Alcoolul schimbă profund modul în care creierul nostru comunică, arată un nou studiu
Cartierele mai bogate au mai mulți copaci și, prin urmare, mai multă umbră vara, arată un nou studiu
Cartierele mai bogate au mai mulți copaci și, prin urmare, mai multă umbră vara, arată un nou studiu