Prima pagină D:News

Cu ce se hrănesc de fapt ciupercile? Descoperire neaşteptată despre o ciupercă mult consumată la noi în ţară

Redactia Descopera.ro | 02.09.2015 | ● Vizualizări: 3015

Ciupercile Pleurotus ostreatus – păstrăvi de fag –, foarte mult cultivate şi consumate şi la noi în ţară, au un „secret întunecat”: se hrănesc cu păianjeni şi viermi nematozi. Modul în care digeră ciupercile aceste animale implică un proces prezent şi în corpul uman, un mecanism prin care organismul se protejează împotriva infecţiilor şi a cancerului.

Pentru a digera nevertebratele cu care se hrănesc, ciupercile Pleurotus ostreatus folosesc  anumite proteine care perforează membrana celulară a prăzii. Acelaşi mecanism este folosit de celulel sistemului nostru imunitar, pentru a distruge bacteriile, dar şi anumite celule umane, în cazul în care acestea sunt infectate sau prezintă modificări canceroase. 

Mecanismul a fost descris într-un studiu realizat de specialişti de la ARC Imaging Centre, din cadrul Monash University, Melbourne, şi Birkbeck College, Londra, rezultatele cercetărilor fiind publicate în jurnalul PLOS Biology .

Cu ajutoul unor tehnici avansate de microscopie, cercetătorii au putut vizualiza direct acţiunea unei proteine numite pleurolizină, care „găureşte” membranele celulare animale (ale celulor din corpul nevertebratelor ce constituie hrana ciupercii), fie omorând direct celulele, fie deschizând calea pentru pătrunderea altor proteine care vor distruge celula. 



Molecula de pleurolizină se mişcă într-un mod precis, modificându-şi configuraţia tridimensională prin deplierea şi apoi replierea lanţului de aminoacizi, astfel reuşind să perforeze membrana celulei animale. 

La om există proteine similare, întra care una, numită perforină, despre care se crede că acţionează în mod asemănător. 

Înţelegerea acestui mecanism ar putea permite şi manipularea lui în scopuri practice, în medicină, agricultură, inginerie genetică, nanoinginerie.

Potenţiale aplicaţii ar putea fi:

  • atenuarea răspunsului imun la persoanele care suferă de boli autoimune
  • blocarea unor mecanisme care permit unor bacterii patogene, precum Listeria, să scape de atacul celulelor imunitare 
  • blocarea procesului de invadare a celulelor hepatice de către parazitul malariei
  • introducerea unor proteine de acest tip la anumite plante cu importanţă economică, pentru a le ajuta să reziste atacului dăunătorilor, reducând astfel necesarul de pesticide

Sursa: Science Daily

Tag-uri: ciuperci | carnivore | animale | cancer