Home » D:News » Dioxidul de carbon eliberat de oceane a dus la sfârşirea ultimei Ere Glaciare

Dioxidul de carbon eliberat de oceane a dus la sfârşirea ultimei Ere Glaciare

Dioxidul de carbon eliberat de oceane a dus la sfârşirea ultimei Ere Glaciare
Publicat: 13.02.2015
Dioxidul de carbon eliberat în atmosferă din adâncul oceanului planetar a dus la încheierea ultimei Ere Glaciare, potrivit unui studiu publicat în revista Nature, informează bbc.com.

Eliberarea în atmosferă a dioxidului de carbon a dus la apariţia unei perioade mai calde, potrivit cercetătorilor de la Universitatea Southampton.

Cercetarea publicată în revista Nature este bazată pe analiza semnalelor chimice din cochiliile de plancton străvechi.

Oceanul planetar absoarbe circa o treime din dioxidul de carbon din atmosferă, provenit din arderea combustibililor fosili.

Oamenii de ştiinţă prezic că pe măsură ce apa oceanelor se încălzeşte, abilitatea acestora de a absorbi dioxid de carbon se va reduce, putând duce la o şi mai rapidă încălzire globală.

Doctorul Miguel Martinez-Boti, care a fost unul dintre cercetătorii principali implicaţi în acest studiu, a declarat că rezultatele arată existenţa unei legături între concentraţiile foarte mari de dioxid de carbon dizolvat într-unele zone ale oceanului planetar şi creşterile privind concentraţia de dioxid de carbon din atmosferă de la sfârşitul ultimei Ere Glaciare.

Ultima Eră Glaciară a început în urmă cu 110.000 de ani şi s-a încheiat în urmă cu 12.000 de ani.

„Acest studiu ne ajută să înţelegem mai bine rolul oceanului în ciclul carbonului”, a declarat Miguel Martinez-Boti pentru BBC News.

„Oceanul este un rezervor de dioxid de carbon mult mai mare decât atmosfera, deci modul în care oceanul interacţionează cu atmosfera este foarte important”, a mai spus cercetătorul.

Studiul este bazat pe analizarea organismelor marine străvechi care au trăit la suprafaţa oceanului cu mii de ani în urmă.

Aciditatea apei în care trăiau poate fi dedusă de semnătura chimică lăsată asupra cochiliilor lor, ceea ce permite, la rândul său, calcularea cantităţii de dioxid de carbon din apă.

„Exact cum oceanele au depozitat circa 30% din emisiile de gaze provenite din arderea de combustibili fosili de către omenire în ultimii circa o sută de ani, noile noastre date confirmă că variaţiile naturale ale concentraţiei atmosferice de dioxid de carbon între epocile de gheaţă şi perioadele mai calde, interglaciare, sunt produse, în mare parte, de schimbările în ce priveşte cantitatea de dioxid de carbon depozitat în oceanul planetar”, a declarat doctorul Gavin Foster, co-autor al studiului.

Apele care înconjoară Antarctica, cunoscute sub numele Oceanul Sudic, sunt considerate a fi o parte importantă în procesul de transfer al dioxidului de carbon între atmosferă, uscat şi oceanul planetar.

Cercetătorii spun că este nevoie de o mai bună înţelegere a modului în care oceanul afectează ciclul carbonului pentru a obţine mai multe cunoştinţe referitor la schimbările climatice.

Potrivit Comisiei Interguvernamentale privind Schimbările Climatice, o organizaţie aflată sub egida ONU, circa 40% dintre emisiile de dioxid de carbon din perioada pre-industrială şi până în prezent au rămas în atmosferă. Oceanul a absorbit circa 30%, ducând la o acidifiere a apei.

Sursa: Mediafax

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Ce este fenomenul „manosphere” și de ce politicienii britanici cer măsuri ferme pentru protejarea bărbaților?
Ce este fenomenul „manosphere” și de ce politicienii britanici cer măsuri ferme pentru protejarea bărbaților?
Ce s-a întâmplat după ce un agent de Inteligență Artificială a halucinat și a invitat mai mulți oameni la o petrecere?
Ce s-a întâmplat după ce un agent de Inteligență Artificială a halucinat și a invitat mai mulți oameni la o petrecere?
Noul decalaj digital din familie. Copiii folosesc Inteligența Artificială zilnic, dar părinții nu știu
Noul decalaj digital din familie. Copiii folosesc Inteligența Artificială zilnic, dar părinții nu știu
Utilizatorii de social media devin tot mai pasivi. Ce a dus la schimbarea comportamentului din online?
Utilizatorii de social media devin tot mai pasivi. Ce a dus la schimbarea comportamentului din online?
Test de cultură generală. Care este cel mai puternic acid din lume?
Test de cultură generală. Care este cel mai puternic acid din lume?
Tratamentele de beauty „bizare” din social media: cât este trend și cât este știință?
Tratamentele de beauty „bizare” din social media: cât este trend și cât este știință?
Iranienii nu mai găsesc minele pe care chiar ei le-au pus în Strâmtoarea Ormuz
Iranienii nu mai găsesc minele pe care chiar ei le-au pus în Strâmtoarea Ormuz
Astăzi se împlinesc 140 de ani de la naşterea unuia dintre cei mai mari pictori ai României
Astăzi se împlinesc 140 de ani de la naşterea unuia dintre cei mai mari pictori ai României
Cum ne pot afecta pielea primele raze de Soare de după iarnă?
Cum ne pot afecta pielea primele raze de Soare de după iarnă?
Metoda japoneză pentru un bagaj de mână ușor dar cu multe opțiuni vestimentare
Metoda japoneză pentru un bagaj de mână ușor dar cu multe opțiuni vestimentare
„Laptele auriu”, băutura recomandată pentru un somn profund și odihnitor
„Laptele auriu”, băutura recomandată pentru un somn profund și odihnitor
Cercetătorii testează pentru prima dată pe oameni o tehnică de resetare celulară
Cercetătorii testează pentru prima dată pe oameni o tehnică de resetare celulară
8 instrumente AI gratuite pe care le poți folosi zilnic în 2026
8 instrumente AI gratuite pe care le poți folosi zilnic în 2026
Supe, ciorbe, amintiri: de ce fiecare cultură are propriul bol de zeamă caldă?
Supe, ciorbe, amintiri: de ce fiecare cultură are propriul bol de zeamă caldă?
Ce este ura și de ce apare?
Ce este ura și de ce apare?
De ce ne gândim obsesiv la aceleași lucruri noaptea
De ce ne gândim obsesiv la aceleași lucruri noaptea
Cercetătorii cred că ochii vertebratelor au fost inițial un singur ochi în vârful capului
Cercetătorii cred că ochii vertebratelor au fost inițial un singur ochi în vârful capului
O reptilă mumificată de acum 289 de milioane de ani ne arată de ce respirăm așa cum o facem
O reptilă mumificată de acum 289 de milioane de ani ne arată de ce respirăm așa cum o facem