Home » D:News » Dioxidul de carbon eliberat de oceane a dus la sfârşirea ultimei Ere Glaciare

Dioxidul de carbon eliberat de oceane a dus la sfârşirea ultimei Ere Glaciare

Dioxidul de carbon eliberat de oceane a dus la sfârşirea ultimei Ere Glaciare
Publicat: 13.02.2015
Dioxidul de carbon eliberat în atmosferă din adâncul oceanului planetar a dus la încheierea ultimei Ere Glaciare, potrivit unui studiu publicat în revista Nature, informează bbc.com.

Eliberarea în atmosferă a dioxidului de carbon a dus la apariţia unei perioade mai calde, potrivit cercetătorilor de la Universitatea Southampton.

Cercetarea publicată în revista Nature este bazată pe analiza semnalelor chimice din cochiliile de plancton străvechi.

Oceanul planetar absoarbe circa o treime din dioxidul de carbon din atmosferă, provenit din arderea combustibililor fosili.

Oamenii de ştiinţă prezic că pe măsură ce apa oceanelor se încălzeşte, abilitatea acestora de a absorbi dioxid de carbon se va reduce, putând duce la o şi mai rapidă încălzire globală.

Doctorul Miguel Martinez-Boti, care a fost unul dintre cercetătorii principali implicaţi în acest studiu, a declarat că rezultatele arată existenţa unei legături între concentraţiile foarte mari de dioxid de carbon dizolvat într-unele zone ale oceanului planetar şi creşterile privind concentraţia de dioxid de carbon din atmosferă de la sfârşitul ultimei Ere Glaciare.

Ultima Eră Glaciară a început în urmă cu 110.000 de ani şi s-a încheiat în urmă cu 12.000 de ani.

„Acest studiu ne ajută să înţelegem mai bine rolul oceanului în ciclul carbonului”, a declarat Miguel Martinez-Boti pentru BBC News.

„Oceanul este un rezervor de dioxid de carbon mult mai mare decât atmosfera, deci modul în care oceanul interacţionează cu atmosfera este foarte important”, a mai spus cercetătorul.

Studiul este bazat pe analizarea organismelor marine străvechi care au trăit la suprafaţa oceanului cu mii de ani în urmă.

Aciditatea apei în care trăiau poate fi dedusă de semnătura chimică lăsată asupra cochiliilor lor, ceea ce permite, la rândul său, calcularea cantităţii de dioxid de carbon din apă.

„Exact cum oceanele au depozitat circa 30% din emisiile de gaze provenite din arderea de combustibili fosili de către omenire în ultimii circa o sută de ani, noile noastre date confirmă că variaţiile naturale ale concentraţiei atmosferice de dioxid de carbon între epocile de gheaţă şi perioadele mai calde, interglaciare, sunt produse, în mare parte, de schimbările în ce priveşte cantitatea de dioxid de carbon depozitat în oceanul planetar”, a declarat doctorul Gavin Foster, co-autor al studiului.

Apele care înconjoară Antarctica, cunoscute sub numele Oceanul Sudic, sunt considerate a fi o parte importantă în procesul de transfer al dioxidului de carbon între atmosferă, uscat şi oceanul planetar.

Cercetătorii spun că este nevoie de o mai bună înţelegere a modului în care oceanul afectează ciclul carbonului pentru a obţine mai multe cunoştinţe referitor la schimbările climatice.

Potrivit Comisiei Interguvernamentale privind Schimbările Climatice, o organizaţie aflată sub egida ONU, circa 40% dintre emisiile de dioxid de carbon din perioada pre-industrială şi până în prezent au rămas în atmosferă. Oceanul a absorbit circa 30%, ducând la o acidifiere a apei.

Sursa: Mediafax

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Arheologii au descoperit cele mai vechi unelte de lemn din istoria omenirii
Arheologii au descoperit cele mai vechi unelte de lemn din istoria omenirii
Ceva ciudat s-a întâmplat cu Pământul în 2010, iar oamenii de știință tot nu înțeleg ce a fost
Ceva ciudat s-a întâmplat cu Pământul în 2010, iar oamenii de știință tot nu înțeleg ce a fost
Cum să faci un avion de hârtie „aprobat” de NASA?
Cum să faci un avion de hârtie „aprobat” de NASA?
Acidificarea oceanelor distruge viața socială a peștilor de recif
Acidificarea oceanelor distruge viața socială a peștilor de recif
Uneltele antice arată ce foloseau chirurgii din dinastia Ming pe post de anestezic
Uneltele antice arată ce foloseau chirurgii din dinastia Ming pe post de anestezic
Un proces inspirat de păianjeni transformă proteinele din porumb într-un material similar plasticului
Un proces inspirat de păianjeni transformă proteinele din porumb într-un material similar plasticului
Sucul de roșii și soia reduce inflamația la adulții cu obezitate
Sucul de roșii și soia reduce inflamația la adulții cu obezitate
Activitățile care te ajută să îmbătrânești sănătos fără efort fizic
Activitățile care te ajută să îmbătrânești sănătos fără efort fizic
Test de cultură generală. Care este cea mai rară culoare din natură?
Test de cultură generală. Care este cea mai rară culoare din natură?
Premieră mondială: rezervă uriașă de „apă reîmprospătată”, descoperită la 200 de metri sub fundul mării
Premieră mondială: rezervă uriașă de „apă reîmprospătată”, descoperită la 200 de metri sub fundul mării
România va avea primul centru de date din lume cu Inteligență Artificială Cuantică
România va avea primul centru de date din lume cu Inteligență Artificială Cuantică
Au avut nevoie de 22 de ani pentru a-l restaura. Semnificaţiile incredibile ascunse de Leonardo da Vinci în acest tablou
Au avut nevoie de 22 de ani pentru a-l restaura. Semnificaţiile incredibile ascunse de Leonardo da Vinci în acest tablou
Un tânăr cercetător a reușit să producă benzină și motorină din plastic reciclat
Un tânăr cercetător a reușit să producă benzină și motorină din plastic reciclat
Unde pleacă românii în 2026? Destinațiile exotice sunt în topul preferințelor!
Unde pleacă românii în 2026? Destinațiile exotice sunt în topul preferințelor!
De ce bananele nu sunt tocmai bune de adăugat la smoothie-uri?
De ce bananele nu sunt tocmai bune de adăugat la smoothie-uri?
Dimineața sau seara: când este cel mai bine să udăm plantele?
Dimineața sau seara: când este cel mai bine să udăm plantele?
Erbicidarea culturilor în luna mai – ghid complet (P)
Erbicidarea culturilor în luna mai – ghid complet (P)
O proteză dentară rară din secolul al XIX-lea, purtată de o persoană avută, a fost găsită în Portugalia
O proteză dentară rară din secolul al XIX-lea, purtată de o persoană avută, a fost găsită în Portugalia