Cele mai vechi bijuterii din lume, realizate în urmă cu 130.000 de ani, au fost autentificate în Croaţia

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Descoperite în urmă cu mai bine de un secol într-un sit preistoric din Croaţia, mai multe gheare de vulturi şi-au deconspirat secretul: ele reprezintă într-adevăr cele mai vechi bijuterii din lume, fiind confecţionate în urmă cu 130.000 de ani de către neanderthalieni, cu multe mii de ani înainte de apariţia în Europa a omului modern.

Ghearele au petrecut ultimul secol într-o cutie din carton, până când oamenii de ştiinţă au descoperit adevărata lor natură.

• Schimbările climatice au „efecte pozitive” asupra strugurilor, susțin experții
• Țara care a transformat obsesia pentru pisici într-un puternic motor al economiei

„Atunci când am examinat opt gheare de codalb, am remarcat numeroase urme de tăieturi şi mi-am dat seama imediat: ghearele au fost modelate de mâna unei fiinţe umane”, a spus Davorka Radovcic, conservatoare la Muzeul de Istorie Naturală din Zagreb, unde au fost depozitate acele artefacte încă de la sfârşitul secolului al XIX-lea.

„Acestea sunt, cel puţin pentru moment, cele mai vechi bijuterii din lume”, spune Davorka Radovcic, precizând că acele gheare datează din urmă cu 130.000 de ani.

Situl Krapina, în care au fost găsite rămăşiţe osoase provenind de la aproximativ 80 de indivizi, a fost descoperit în 1899 de paleontologul croat Dragutin Gorjanovic Kramberger. Aceasta reprezintă cea mai bogată colecţie de fosile neanderthaliene din lume.

Davorka Radovcic a început din 2013 să reexamineze această colecţie descoperită în urmă cu 115 ani. În colaborare cu alţi doi colegi croaţi, Ankica Oros Srsen şi Jakov Radovcic, şi un profesor american de antropologie de la Universitatea din Kansas, David Frayer, cercetătoarea croată a studiat cu mare atenţie eşantioanele care prezentau urme de tăieturi, polizare şi abraziune, elemente care sugerează că acele gheare au fost modelate pentru a fi transformate în bijuterii.

Oamenii de ştiinţă nu au putut să afle dacă acele gheare făceau parte din coliere sau din brăţări. În schimb, ei au putut să stabilească faptul că neanderthalienii au colecţionat şi au decorat gheare de vultur şi că acelea care au fost exhumate la Krapina proveneau de la trei păsări.

Până la acest studiu, cele mai vechi bijuterii proveneau din siturile preistorice descoperite în Israel (Skhul şi Qafzeh) – coliere din cochilii, decorate în urmă cu 110.000 de ani de o specie a cărei anatomie era aceea a omului modern.

Bijuteriile din situl Krapina au confirmat astfel concluziile formulate în mai multe studii anterioare, potrivit cărora neanderthalienii erau capabili de gândire abstractă, spre deosebire de opinia generală din epoca modernă care îi considera „brute” şi „proşti”.

Omul de Neanderthal a populat vreme de 250.000 de ani anumite părţi din Europa, Asia Centrală şi Orientul Apropiat. Motivele dispariţiei lor complete, petrecută în urmă cu 40.000 de ani, fac încă subiectul unor dezbateri aprinse în comunitatea ştiinţifică. Potrivit unor teorii, iernile extrem de reci ar fi fost cauza extincţiei lor. Alţi specialişti cred că neanderthalienii au fost depăşiţi de oamenii moderni (Homo sapiens), mai inteligenţi şi mai sofisticaţi, care au cotropit teritoriile populate de neanderthalieni, după ce au plecat din Africa.

Sursă: Mediafax