Somnul suficient consolidează memorarea informaţiilor asimilate în timpul zilei. Chiar şi o siestă scurtă acţionează în mod benefic. Ocuparea minţii — cel mai aprig duşman al memoriei este inactivitatea cerebrală, pasivitatea. Astfel sporturile cerebrale întăresc memoria semantică, care permite stocarea informaţiilor generale, precum şi amintirea lor rapidă şi fără efort.
Mişcarea şi aerisirea — Practicarea unei activităţi fizice, ridicarea regulată de pe scaunul de la birou pentru a face câţiva paşi, ieşirea la prânz pentru o scurtă plimbare, urcatul mai degrabă pe scări decât cu liftul sunt tot atâtea metode prin care corpul poate fi făcut să respire, aerisind în acelaşi timp şi mintea, îndeosebi memoria. În plus, mişcarea stimulează producerea de substanţe benefice pentru facultăţile mentale (cognitive).
Gestionarea stresului — Dacă un nivel crescut de adrenalină poate fi util în cazul unui examen sau al participării la o conferinţă importantă, acumularea de stres şi anxietate produce perturbări ale memoriei şi concentrării.
Concentrarea pe lucruri importante — Din cauza înmulţirii sarcinilor, de la cele mai banale la cele mai importante, oamenii se pierd, aşa încât este necesară o bună organizare, în funcţie de priorităţi.
Curiozitatea menţine facultăţile mentale active, fiind una dintre cele mai bune stimulente pentru memorie.
Obiectele care aduc aminte de ceva nu pun la lucru memoria, dar cel puţin o debarasează de unele lucruri, dacă sunt încredinţate unor aide-memoire.
Ascultarea cu atenţie — Pentru a memoriza bine şi a înregistra informaţiile, un om trebuie să fie în măsură să le primească, aşa că ascultarea neatentă unui interlocutor nu ajută memoria.
O alimentaţie corectă, începând cu micul dejun — Pentru că ceea ce se află în farfurie nu merge doar în stomac, ci hrăneşte şi creierul, încheie passionsante.be.